Alegeri locale 2024: Lupta pentru Sectorul 3

Continuăm rubrica „Portret de candidat”, însă ne îndreptăm atenția către alegerile locale. Ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida pe 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru o funcție în administrația locală – la primăriile unor orașe mari sau la consilii județene. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe un candidat, e bine să știm câte ceva și despre oamenii pe care mizează partidele.

Astăzi – miza cursei pentru Primăria Sectorului 3.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Robert Negoiță, aproape de al patrulea mandat

Robert Negoiță este la al treilea mandat de primar al Sectorului 3. Pe primul l-a câștigat în 2012, când a candidat din partea USL.

Acum este susținut de Alianța Electorală PSD-PNL pentru un nou mandat. Cariera sa politică este legată de Partidul Social Democrat, la care a aderat în anul 2004. Din partea PSD a și câștigat un mandat în Camera Deputaților, în 2008.

În 2010 a devenit vicepreședinte al PSD, iar în același an a fost ales președinte PSD Ilfov. Un an mai târziu a preluat interimatul PSD Sector 3. Robert Negoiță s-a remarcat și prin conflictele pe care le-a avut cu liderii PSD Liviu Dragnea și Gabriela Firea. Susține că de aceea a și plecat din partid după 16 ani, în 2020.

Bacalaureat luat la 31 ani și doctorat plagiat

O relație tumultoasă a avut și cu sistemul de învățământ.

Și-a dat examenul de Bacalaureat la 31 de ani, iar apoi și-a completat studiile cu două facultăți făcute în paralel: una la controversata Universitate Bioterra și alta la Universitatea Româno – Americană.
A țintit și mai sus de-atât. La 40 de ani a devenit doctor în Științe Juridice, la Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”.

Jurnalista Emilia Șercan dezvăluia însă că primarul și-a plagiat integral teza de doctorat.

De numele lui Robert Negoiță se leagă numeroase controverse. A fost implicat în afaceri înainte de a intra în politică, alături de fratele său Ionuț Negoiță. De aceea, edilul de la Sectorul 3 a fost acuzat că are niște datorii istorice la ANAF.

Site-ul Europa Liberă scria recent că primarul are de plată la fisc 54 de milioane de euro. Datoriile către stat i-au adus și primul dosar penal, deschis în 2016 și clasat în 2020 pe motiv că fapta nu există.

Pe subiectul datoriilor, Robert Negoiță susține că nu are nicio vină și că se judecă într-un proces civil cu ANAF.

Negoiță, vizat de mai multe anchete penale

Asupra edilului de la Sectorul 3 mai planează și suspiciuni referitoare la fapte de corupție. A fost trimis în judecată și suspectat de abuz în serviciu. Este acuzat că a prelungit ilegal contractul cu firma de salubritate Rosal, aducând un prejudiciu de peste 100 de milioane de euro primăriei pe care o conduce.

Tot de abuz în serviciu privind construcția unui bloc este acuzat și într-un alt dosar. De asemenea, Robert Negoiță are calitatea de suspect de omor din culpă în dosarul privind accidentul de muncă de la Biblioteca Națională, unde un mal de pământ a îngropat 6 muncitori care lucrau în zona pe un șantier neautorizat. Doi dintre oameni au murit.

La începutul acestui an, procurorii au deschis un dosar penal și cu privire la o licitație de 27 de milioane de euro de la Primăria Sectorului 3.

G4Media dezvăluia cum contractul fusese atribuit unei companii din anturajul Sorinei Docuz, fosta soție a primarului Negoiță și o apropiată a premierului Marcel Ciolacu.

Jurnaliștii Rise Project au publicat în 2021 mai multe documente potrivit cărora frații Negoiță ar controla și o complexă rețea de companii offshore ce dețin afaceri de zeci de milioane de euro în România.

Stăpânii Sectorului 3

Recent o investigație Recorder arată cum o firmă controlată de Ionuț Negoiță, fratele primarului de sector, a împrumutat cu o jumătate de milion de euro societatea deținută în acte de partenera de viață a lui Marius Ciobîcă, care la acel moment era administratorul public din Sectorul 3 și mâna dreaptă a primarului. Scopul împrumutului: achiziția unei clădiri din apropierea parcului bucureștean IOR.

Firma Greenwise Solutions, abonată la contracte de milioane de euro cu Primăria, a devenit proprietara clădirii pe acoperișul căreia s-a construit, fără autorizație, o piscină.

Din calitatea de primar, Robert Negoiță a coordonat mari lucrări de infrastructură din bani publici într-o zonă în care fratele său, Ionuț Negoiță, construiește mai multe ansambluri rezidențiale private.

Robert Negoiță a luat din fotoliul de primar numeroase alte decizii controversate care i-au atras critici.

A cumpărat palmieri în valoare de 1,8 milioane de lei pe care mai apoi i-a plantat în centrul Capitalei.
Din acest motiv a intrat în conflict cu Nicușor Dan. Primarul General a ordonat scoaterea palmierilor la două zile după plantare, pe motiv că nu aveau aviz de la Administrația Străzilor București.

Pe de altă parte, susține că a făcut multe lucruri bune pentru Sector.

Lucian Judele candidează din partea Alianței Dreapta Unită

În cursa pentru Primăria Sectorului 3 a intră Lucian Judele, din partea Alianței Dreapta Unită.
Face acest pas din fotoliul de viceprimar, rol pe care-l ocupă din 2020 și din care i-a făcut opoziție puternică lui Robert Negoiță. Edilul chiar a încercat să-l demită pe Lucian Judele, însă nu a adunat voturile necesare în consiliul local.

Lucian Judele a ieșit de mai multe ori în spațiul public acuzându-l de ilegalități pe Robert Negoiță.

Tot în mandatul de viceprimar, Lucian Judele a fost scos de polițiști dintr-o școală din sector, acuzat că filmează ilegal. Actualul candidat USR susținea că a vrut de fapt să reclame condițiile în care învațău copiii.

Conform CV-ului publicat pe platforma LinkedIn, a terminat Școala Postliceală Sanitară din Bacău în 2008, iar un an mai tarziu a plecat în Italia, unde susține că a lucrat în domeniul medical. S-a întors în 2016 în țară, iar în 2019 a devenit preşedinte al PLUS Sector 3. A rămas apoi în USR, după scindarea din partid.

Menționează că este licențiat în Științe Juridice, la Universitatea Spiru Haret, unde a studiat între 2014 și 2018.

A avut și o afacere în domeniul Horeca pe care a închis-o în 2020.

Ana Ciceală e susținută de REPER

Susținută de partidul REPER, intră în cursa pentru Primăria Sectorului 3 și Ana Ciceală. A terminat în 2006 Facultatea de Filosofie de la Universitatea București. Apoi a lucrat în resurse umane, iar apoi într-o companie daneză de silvicultură.

S-a implicat în Asociația Salvați Bucureștiul, a lui Nicușor Dan, iar apoi s-a înscris în USR. Din 2016 a devenit consilier municipal la Primăria Capitalei.

A plecat din USR după un scadal legat de candidatura sa pentru Primăria Sectorului 3 în 2020. Dacă inițial formațiunea o susținea la primărie, lucrurile s-au schimbat iar USR a sprijinit până la urmă candidatura liberalului Adrian Moraru.

A fost acuzată într-un articol publicat în 2019 pe site-ul Grupul de Investigații Politice, al lui Mugur Ciuvică, că a fost implicată în tăierea de păduri în munții Buzăului, printr-o firmă la care Ana Ciceală figura ca administrator.

Actuala candidată la Primăria Sectorului 3 a respins acuzațiile spunând că „companiile la care sunt administrator au făcut afaceri cu parteneri privați și au respectat legea în litera și spiritul ei”.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.