Bem, oare, prea mult?

  • Din când în când, în titlurile din știri vedem statistici despre alcoolismul din România, despre poziționarea constantăîn primele zece locuri din lume la cantitatea de alcool consumat anual și despre cum Bucureștiul e singura capitală din UE fără un centru specializat de tratament al dependenței de alcool finanțat de stat. În schimb, despre prevenția consumului abuziv de alcool, aproape că nu se aude și nu se vorbește. Asta, deși 25% din decesele bărbaților de până în 35 de ani sunt cauzate de probleme asociate consumului excesiv de alcool (accidente, crime, etc.), și nu de dependență. Cu aceste nevoi și lipsuri bine documentate, ONG-ul ALIAT (Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor) iese din mediul de spital și organizează campanii de informare cu privire la consumul excesiv de alcool în fiecare an, în spații publice. În urmă cu câteva săptămâni i-am găsit pe specialiștii și voluntarii ALIAT în stațiunea Vama Veche, unde îi testau pe tinerii vamaioți cu privire la riscul de a avea probleme cu alcoolul.

Abia din luna mai încep poveștile din Vama Veche. Folk-ul cântat în cor se amestecă cu trepidația boxelor de pe terase și, peste tot, tinerii strâng în jurul lor sticle pline sau goale de bere sau de vodkă. Marșul de-a lungul stațiunii nu încetează niciodată iar oamenii se opresc, de cele mai multe ori, din curiozitate la cortul ALIAT. Informațiile scrise pe laturile cortului îi fac să citească cu voce tare pentru tot grupul.

Deci «trebuie să consumi sub două unități pe zi. Adică, fie sub două beri mici, fie sub două pahare de vin, fie sub un pahar de 40 ml de tărie pe zi. Sau cinci unități de ocazie». Dar ce-ar fi să fie 50 de unități azi? Because… why not?“, exclamă un băiat trecut bine de 10 unități.

La întrebarea lui le răspunde Eugen Hriscu, medic psihiatru, specialist în adicții și unul din coordonatorii organizației non-guvernamentale ALIAT, care îi întâmpină în fața cortului cu testele Audit în mână. Audit vine de la Alcohol Use Disorder Identification Test și e un sistem de evaluare și auto-evaluare a comportamentului de consum de alcool, dezvoltat de Organizația Mondială a Sănătății și aplicat în toată lumea, de aproape 40 de ani. Băieții intră în cort, sunt rugați să lase sticlele de alcool la intrare – asta e regula pe care nu are nimeni voie să o încalce – și Eugen Hriscu îl invită pe unul dintre ei la măsuța unde se completează chestionarele. Pe baza a zece întrebări, află dacă bea prea mult și cât de grav este modul în care alcoolul îi afectează sănătatea. În funcție de rezultat, discută, apoi, despre ce poate face pentru a-și îmbunătăți obiceiurile de consum al alcoolului și cam asta e ceea ce se petrece la cortul alb, pe care scrie ALIAT. Nu este un cort din care ieși tămăduit, dar băieții par să înțeleagă cât de periculos este să trăiești cu alcoolul în sânge în fiecare zi.

„70 – 80% din oamenii care află că au un scor care îi poziționează într-o categorie de consum riscant pentru sănătate au, încă, o capacitate de autocontrol foarte bună. Pentru ei, chestionarul acesta va funcționa precum vibrațiile de sub roata mașinii, care te atenționează că ai intrat pe banda de siguranță de pe autostradă. Atunci, îți dai seama că, inconștient, ai depășit linia de marcaj a benzii, dar revii instantaneu înapoi” – e metafora pe care o folosește Eugen Hriscu pentru a descrie eficiența testului Audit.

Pe 5 iunie, de Ziua Națională a Testării Consumului Personal de Alcool, ALIAT va coordona prima campanie din România de evaluare a populației prin chestionarul Audit, pe modelul din Vama Veche, în peste 230 de centre deschise în toată țara, împreună cu Ministerul Sănătății și Institutul Național de Sănătate Publică (aici este harta cu toate centrele de testare). Aici oamenii pot completa testul Audit, pot afla rezultatul confidențial și pot primi sfaturi cu privire la problema lor. Însă testul poate fi făcut oricând pe platforma alcohelp.ro. Este, în fond, un gest simplu de prevenție, similar cu a-ți lua tensiunea sau a-ți verifica glicemia.

Material realizat cu sprijinul ONG-ului ALIAT.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.