• Au sperat să obțină finanțări pentru ideile lor de afaceri și spun că s-au trezit păcăliți de un grup de firme de consultanță pentru fonduri nerambursabile, controlate de un inginer, fost cadru didactic universitar din Cluj-Napoca.
• Mai mulți români au apelat la companii aflate sub branduri diferite (Camyre/ Saint Via/ Saint International etc.), dar administrate de aceiași oameni. Au fost atrași prin articole publicitare online, unde soții Remus Ciocan și Camelia Elena Ciocan – patronii acestor entități – erau promovați drept experți în obținerea de finanțări nerambursabile.
• Unii clienți acuză că au fost convinși să plătească un avans de 1.000 de euro pentru linii de finanțare care nu sunt active sau erau închise demult. Ei spun că n-au văzut niciun ban nerambursabil, ba au rămas și fără avans, în baza unor contracte care avantajau firmele.
• Un program inactiv de finanțare – Romania Tech Nation – le-a fost propus și reporterilor Recorder, când s-au prezentat incognito drept potențiali clienți. Li s-a promis că încasează banii guvernamentali în două luni, dar mai întâi trebuie plătit avansul, de 5.400 de lei.
• Romania Tech Nation nu este și nu a fost niciodată o linie de finanțare activă, după cum a confirmat Ministerul Economiei.
• Recorder a adunat mărturii de la persoane păgubite și de la foste angajate în aceste firme: „totul e o țeapă ordinară.  Ca angajată acolo, am fost obligată să mint pe toată lumea”, spune o fostă angajată.
• La un moment dat, patronul Remus Ciocan a început să nu mai plătească salariile. Banii firmelor fuseseră folosiți pentru mașini de lux: un Ferrari de peste 350.000 de euro și un Land Rover de aproape 100.000 de euro.
• Remus Ciocan susține că nu știa nimic despre practicile descrise de fostele angajate. Adaugă că toți clienții nemulțumiți vor, de fapt, să-l intimideze și că i-a reclamat, anul trecut, la poliție pentru șantaj: „Oamenii mint, mint și mint!”.

Remus Ciocan, figura centrală a acestei afaceri, este un inginer din Cluj-Napoca, fost cadru didactic universitar. Numele său a figurat pe site-ul Facultății de Construcții a Universității Tehnice din Cluj-Napoca până în luna aprilie, când a plecat din funcția de șef lucrări. De această carte de vizită academică s-a folosit ani de zile pentru a-și promova afacerile în domeniul consultanței pentru obținerea de fonduri nerambursabile (bani acordați pentru proiecte din surse publice sau europene, care nu trebuie returnați, dacă beneficiarul respectă anumite condiții). „Remus Ciocan, un lector universitar care dezvoltă cu adevărat România” este titlul unui advertorial din Ziarul Financiar, publicat pe 1 mai 2024. 

Când a citit acest articol, Ana-Maria Spulber – o antreprenoare stabilită la Londra, care a studiat la Cambridge – s-a gândit că Remus Ciocan e expertul de care avea nevoie. Intenționa să pornească o afacere în mediul rural din România. „Bunicii mei sunt din zona Vrancea, am vrut să întorc ceva în țară din ce am învățat aici”, povestește ea, într-un interviu acordat prin Zoom.

Avea expertiză în business, știa cum se face un plan bun de afaceri, dar nu avea deloc experiență în accesarea de fonduri europene. Așa că le-a lăsat un mesaj pe internet celor de la Saint International SRL, una dintre firmele lui Remus Ciocan. „M-au sunat și mi-au zis că-mi fac documentația de la A la Z și, ulterior, am semnat cu ei”, își amintește Ana-Maria Spulber.

Aceeași imagine de expert provenit din mediul universitar l-a convins și pe Dorin Carauș, un inginer constructor din Cluj-Napoca, care a apelat la serviciile unei firme controlate de Remus Ciocan. Carauș dorea să-și digitalizeze o parte din afacere prin fonduri nerambursabile. S-a gândit că nu există colaborare mai bună decât între doi foști absolvenți ai Facultății de Construcții de la Cluj. „M-am uitat că Remus Ciocan e profesor la facultatea pe care am absolvit-o și mi-am zis că merită toată încrederea”, povestește inginerul, într-un interviu telefonic.

Corina Palage deținea o pensiune în Munții Apuseni, iar, în 2021, a vrut să cumpere mai multe ATV-uri. Era imediat după pandemie și mulți români cu afaceri în turism vedeau o speranță în fondurile nerambursabile pentru a-și reveni și pentru a-și dezvolta business-ul. Ca mulți alții, și Corina Palage a ajuns repede la site-urile unde este promovat Remus Ciocan. 

„Am fost sunată de către o doamnă de la Camyre și așa frumos a prezentat tot, zicea că vor face proiectul și o să-l depună. Adică, au dat de înțeles că se vor ocupa de tot. De proiect, de depunere, de tot”, povestește Corina Palage.

Această promisiune și imaginea pozitivă din advertoriale i-a convins pe Ana-Maria Spulber, Dorin Carauș și Corina Palage să semneze contracte cu firmele lui Remus Ciocan.

Însă, odată semnat contractul și plătit avansul de 1.000 de euro, au început să apară semnale că lucrurile stau cu totul altfel decât cum li s-a transmis inițial. Mai jos sunt mărturiile a două cliente ale firmelor lui Remus Ciocan:

Programe de finanțare invizibile

Anei-Maria Spulber i s-au prezentat două axe de finanțare, care – spuneau consultantele la telefon – erau perfecte pentru nevoile ei. „Dar, după ce am semnat, am înțeles că finanțarea pe programele acelea ar fi fost deja închisă”, explică ea.

Lui Dorin Carauș i s-a propus să obțină finanțare printr-un program care efectiv nu a trecut niciodată de stadiul de idee: Romania Tech Nation – o propunere rămasă la nivel de intenție încă din 2019 și trecută, doar sub formă de concept, într-un program de guvernare din perioada guvernului Ciolacu. După semnarea contractului, Carauș nu a găsit nicio dovadă că această axă de finanțare va fi deschisă prea curând. „E o abureală pe care n-am putut să o verific, ulterior, pe site-uri oficiale”, arată inginerul din Cluj.

Corinei Palage i s-a garantat că este eligibilă pentru Start Up Nation și i s-a promis că dosarul de finanțare va fi întocmit integral. Dar au trecut ani și, susține ea, consultanții nu au consiliat-o cu absolut nimic relevant și util. Corina Palage spune că, după ce s-au văzut cu banii de avans în cont, cei de la firmă au început să o ignore. 

Contractul care înghite avansul

Când au început să vadă că lucrurile merg într-o direcție greșită, mulți dintre clienți și-au cerut banii de avans înapoi. Li s-a răspuns să-și recitească contractul. În aceste contracte, consultate de Recorder, se specifică serviciile în termeni vagi, generali – „identificarea unui program de finanțare” -, dar sunt incluse clauze care, practic, fac imposibil de recuperat avansul, dacă clienții se retrag nemulțumiți.

Sesizat de unii dintre păgubiți, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene le-a confirmat acestora, în scris, că este vorba de un contract dezechilibrat, făcut în favoarea firmei de consultanță. Autoritățile au precizat, însă, că nu pot interveni într-o înțelegere semnată între două societăți comerciale (răspunsul Ministerului, aici).

Corina Palage a așteptat cei trei ani în care contractul cu firma Camyre/Saint Via a fost activ, apoi a depus plângere la Poliție, pentru înșelăciune (documentul, aici). Așteaptă de câteva luni un răspuns din partea autorităților.

În anii cât a așteptat ca firma să-și facă treaba, a găsit pe Facebook un grup unde mulți oameni se plâng de aceleași practici. A postat propria ei experiență acolo, iar, la scurt timp, a început să primească mesaje în care era intimidată că va fi dată în judecată pentru defăimare, dacă nu șterge postările. „Nu am șters! Și oriunde găsesc, orice găsesc, spun: nu recomand!”, arată fosta clientă a firmei Saint Via.

Mai multe persoane care au lucrat cu firmele lui Remus Ciocan au confirmat pentru Recorder că e vorba de o practică și că au primit astfel de mailuri sau mesaje în care sunt intimidate să nu spună public prin ce au trecut.

În ceea ce-l privește pe inginerul Dorin Carauș, acesta a cerut, în repetate rânduri, să i se explice de ce i s-a propus finanțare printr-un program despre care nu a găsit vreo dovadă că va fi activ în curând. Exasperat, a trimis mesaje inclusiv pe numărul lui Remus Ciocan. În loc de explicații sau scuze, a primit un răspuns tranșant: „O să vă chem eu în instanță”. Dorin Carauș speră ca justiția să facă dreptate.

Ana-Maria Spulber spune că, dincolo de bani, nervi, timp pierdut și energie irosită, când treci printr-o astfel de experiență rămâne o traumă. 

„Poate eu sunt o persoană mai emotivă, dar chiar mi-a creat foarte mult stres. Mi-a afectat credibilitatea în familie. Eu nu am nicio scuză că nu am făcut o cercetare mai detaliată, dar eu cred că există metode prin care autoritățile să informeze oamenii mai mult despre ce fel de contracte ar trebui să se semneze și de ce clauze ar trebui să se ferească”, e de părere românca stabilită la Londra. 

Acuzațiile clienților păgubiți au fost întărite de mai multe foste angajate din firmele patronate de Remus Ciocan. Acestea au povestit pentru Recorder, sub condiția anonimatului, cum erau instruite să poarte clienții cu vorba doar pentru încasarea avansului. Nu aveau niciun fel de pregătire în domeniul fondurilor nerambursabile și erau puse să citească automat, la telefon, un text prestabilit.

• Recorder a confirmat cu documente statutul de foste angajate ale acestor persoane. Numele* lor au fost schimbate, la cererea acestora. 

„Am fost obligată să mint pe toată lumea”

Ioana* a nimerit în sediul Saint International situat în Florești, lângă Cluj-Napoca, după ce a răspuns la un anunț de angajare în marketing. Își amintește că în anunț nu se cerea vreo experiență, scria doar că e preferabil să ai BAC-ul.  Din prima zi, i s-a dat o stenogramă cu mai multe variante de răspuns, în funcție de ce spune clientul, după cum povestește fosta angajată într-un interviu pe Zoom:

„Era, practic, un call center. Tu sunai lumea și spuneai: «Uite, am această oportunitate pentru tine, ia-o!». Ia-o și spală-te cu ea pe cap dup-aia. Practic, noi nu aveam nicio experiență în domeniul fondurilor europene”, povestește Ioana.

Însă lipsa de pregătire era ultima ei problemă. Pentru că Ioana descrie principalele atribuții la job în următorii termeni: „Totul e o țeapă ordinară. Ce fac ei, de fapt? Mint pe toată lumea. Și, ca și angajată acolo, am fost la rândul meu obligată să mint pe toată lumea, pentru a-mi păstra locul de muncă”. 

Descrie că dacă unii clienți nu erau eligibili pe niciun program de finanțare valabil, i se sugera din partea superiorilor să le vândă oricum un produs: „«Spune-le acolo că e eligibil pentru Romania Tech Nation, că fetele la departamentul de scriere a dosarelor o să facă ele să fie bine». De fapt, nu mai interesează pe nimeni de tine. Ai plătit? Te-ai dus”. 

„Ăsta era scopul, să luăm avansul de la clienți”

Diana*, o altă fostă angajată în firmele lui Remus Ciocan, e chiar mai tranșantă decât Ioana: „E hoție pe față tot ce se întâmplă acolo”. 

Scopul, spune ea, era să ia  avansul de la clienți și, cumva, să tot înflorească situația, lăsând impresia că se lucrează. „Unele dosare, care ajungeau la scriere, le duceau până la capăt. Dar foarte puține, pe axe valabile, gen Start-Up Nation. Erau, să zic așa, până în 10% la care exista o șansă de continuare. Dar marea majoritate a clienților, care nu aveau firme sau aveau firme de puțin timp înființate, erau puse pe aceste proiecte: Romania Tech Nation sau pe IMM Inovare. Pe astea două programe de finanțare li se zicea clienților că nu-ți trebuia nici să ai experiență, nu-ți trebuiau angajați, nu-ți trebuia profit, erai eligibil oricum”, spune Diana.

Metoda descrisă mai sus e confirmată și de Andreea*, o altă fostă angajată din grupul de firme. Ea povestește că se căutau clienți la foc automat. „Lucram non-stop, 24 din 7. Fiecare consultant avea un target. 10 contracte pe lună era minim ca să fie OK, ca să nu fie discuții cu managementul”, spune Andreea.

Georgiana*, o altă fostă angajată în firmele deținute de Remus Ciocan, își amintește că au existat perioade în care se aduceau în firmă „130-140 de contracte lunar”. Banii curgeau. Cu toate astea, unele angajate plecau după câteva zile. Când își depuneau demisia, unele motivau direct: „Nu mai vreau să mint clienții”.

Ioana susține că, la un moment dat, problema a fost ridicată la birou: nu e OK să mințim așa oamenii. Răspunsul pe care l-ar fi primit de la una dintre șefe a fost: Ori faci tu bani și mănânci, ori mori de foame.

„Eu m-am simțit vinovată”, adaugă Ioana. N-a putut să mai facă asta. Într-o zi, a luat pe ascuns numărul de telefon al unui bărbat pe care l-a convins să semneze pe unul dintre programele fără șanse de finanțare. Când a plecat de la job, l-a sunat și i-a zis: „«Domnule, nu semnați, uitați care e situația». A zis că-mi mulțumește din tot sufletul lui. Era pregătit să semneze cu noi”, mărturisește Ioana, care a demisionat la scurt timp după acest moment.

Reclamații fără rezultat

Aceste activități nu au rămas nesesizate. Atât angajații lui Ciocan, cât și persoanele care au apelat la serviciile lui au reclamat – în repetate rânduri și către diverse instituții – practicile descrise mai sus. 

Pentru că nu a plătit salariile, Remus Ciocan a fost dat în judecată de mai multe angajate, conform unui dosar înregistrat pe portalul instanțelor. Într-un răspuns pentru Recorder, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Cluj a transmis că, în perioada 2020-2026, a primit 41 de sesizări de la persoane angajate în firmele lui Ciocan, pentru neplata salariilor, dar și pentru alte nereguli. Instituția a transmis că a dat câteva amenzi, dar activitatea nu a fost sistată (răspunsul ITM, aici).

Și clienții păgubiți au depus plângeri. În 2025 existau cel puțin cinci dosare penale deschise în urma activităților firmei Saint Via SRL, una dintre societățile controlate de Remus Ciocan. Acestea se aflau în lucru la Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig, însă au fost declinate către Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca, unde – potrivit informațiilor obținute de Recorder – au fost anexate la un dosar colectiv. Dosarul de la Cluj se află încă în faza de cercetare in rem, nefiind stabilit niciun suspect în cauză, după cum arată un răspuns transmis de procurori către Recorder (documentul, aici). 

Cazul a fost adus și în atenția Departamentului pentru Lupta Antifraudă (DLAF), care a transmis că au fost identificate patru petiții care vizează firmele lui Remus Ciocan, în perioada 2024 – 2026 (răspunsul DLAF, aici). Acestea au ca obiect nerespectarea clauzelor contractuale în domeniul consultanței. Instituția a mai menționat că o parte au fost clasate, iar altele au fost transmise spre soluționare către alte organisme.

Iar Autoritatea pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a transmis că a primit 42 de reclamații din partea clienților firmelor lui Remus Ciocan, între 2020 și 2026. ANPC recunoaște însă că a clasat toate petițiile, pe motiv că relația contractuală era stabilită între două persoane juridice, ceea ce excede competențele instituției (răspunsul ANPC, aici).

Astfel, în ciuda acestui val de reclamații și sesizări, activitatea firmelor lui Remus Ciocan a continuat.

Prin labirintul firmelor

Remus Ciocan este acționar în nouă societăți comerciale. Fie acționar unic, fie alături de Camelia Elena Ciocan (la finalul anului trecut, potrivit portalului instanțelor, soții Ciocan au demarat un proces de divorț). Toate companiile se ocupă cu accesarea fondurilor nerambursabile. În perioada 2019-2024, grupul de firme a raportat o cifră de afaceri însumată de 6,4 milioane de euro și un profit de peste 1 milion de euro, conform datelor de la Registrul Comerțului, centralizate de platforma termene.ro.

În 2025, șase dintre firme au fost trecute în insolvență, după ce au acumulat datorii mari către bănci și IFN-uri, către stat, dar și către foști angajați.

Înainte de acest moment, conform datelor prezentate în Buletinul de Insolvență, Remus Ciocan a apucat să dea banii firmelor pe mașini de lux. În 2022 societățile au luat în leasing un Land Rover de aproape 100.000 de euro, iar doi ani mai târziu, un Ferrari, în valoare de peste 350.000 de euro.

Firmă nouă, aceeași ofertă

În martie 2026, Remus Ciocan a fondat o nouă companie – Syrem Consult SRL. Oferă, firește, consultanță pentru accesarea fondurilor nerambursabile. 

Pentru a vedea dacă practicile au rămas aceleași și la noua firmă, ne-am înregistrat cu un nume fictiv pe platforma Syrem Consult. Am fost contactați rapid de o consultantă (mai jos, un fragment din discuția purtată):

Am întrebat dacă există posibilitatea accesării unor fonduri nerambursabile în valoare de 50.000 de euro pentru înființarea unui studio de înregistrări, în București.

Inițial, ni s-a indicat programul Start-Up Nation și ni s-au prezentat, în mare, condițiile. Între acestea, cofinanțarea cu 10% și crearea a două locuri de muncă. Am întrebat dacă nu există și alte linii de finanțare, ca să venim cu mai puțini bani de acasă și să nu fim obligați să înființăm locuri de muncă. 

„Singura opțiune care mai rămâne este Romania Tech Nation”, ne spune consultanta în obținerea de fonduri nerambursabile și ne dă câteva amănunte: „Este un program guvernamental de 50.000 (de euro n.r.) și obligația unui angajat, vă puteți angaja pe dumneavoastră, al doilea angajat este opțional. Iar investiția din partea dvs. este decentă – între 4 și 6.000 de lei, pentru punctaj”.

• România Tech Nation nu este și nu a fost niciodată o linie de finanțare activă, după cum a confirmat, în scris, Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului. Mai mult, contactat de Recorder, Florin Jianu – cel care a promovat ideea, în calitate de președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România – a adăugat că proiectul nu a trecut niciodată de stadiul de concept: „Noi am lansat ideea în 2019, cu obiective majore, sub patronajul Președintelui României, dar nu era un program propriu-zis de finanțare. Din câte știu, nu a existat niciodată un program de finanțare cu acest nume”.

Chiar dacă Romania Tech Nation nu este o linie de finanțare valabilă, întrebată de reporterii incognito dacă a obținut deja finanțări pentru clienți prin acest program, reprezentanta Syrem Consult a repetat de mai multe ori că da. Mai mult, ne-a asigurat că, după depunerea unui dosar prin firma lor – pe care ei îl pregătesc „de la A la Z” – o să primim repede banii: „O lună până la aprobare și încă o lună până la primirea finanțării”, promite ea.

Imediat după discuția telefonică, am primit pe mail mai multe documente în care sunt prezentate firma Syrem Consult și programul „Romania Tech Nation”. Deși societatea este înființată de doar trei luni, în prezentarea trimisă susține că are o experiență de 15 ani în atragerea fondurilor nerambursabile și o rată de succes de 98%.

În același mail ne este transmisă și nota de plată pentru serviciile firmei lui Remus Ciocan: „PLATĂ PARȚIALĂ 5400 RON + 3,5% ONORARIUL DE SUCCES din valoarea proiectului plus Taxe. Plata parțială se achită la demararea proiectului, iar onorariul de succes după aprobarea acestuia”.

Lux și opulență

În advertoriale, Remus Ciocan apare îmbrăcat la costum, într-o aulă de la facultate sau la un birou înconjurat de cărți. Pe conturi de social media asociate cu el iese însă la iveală o cu totul altă latură a personalității sale. 

Actuala sa parteneră are mai multe postări publice pe Instagram în care este fotografiată lângă un Ferrari – similar cu cel din buletinul de insolvență – sau vizitând stațiuni de lux împreună cu Remus Ciocan. 

Pe același profil au fost postate storyuri din Monaco în care un bărbat apare cu fața ascunsă, jucând la ruletă, cu eticheta hubby (soțiorul) și mesajul: „Bărbate-miu nu vine acasă fără câteva mii zi de zi, eu n-am văzut așa om deștept să nu piardă niciodată, și am atâția prieteni jucători”.

Ce zice Remus Ciocan

Contactat telefonic, Remus Ciocan ne-a declarat că persoanele care au povestit experiențele negative cu firmele sale duc, de fapt, o campanie de denigrare. Ciocan susține că, încă din 2024, ar fi depus plângere penală pe numele celor care au scris în spațiul public că sunt nemulțumiți de serviciile firmelor sale. „Oamenii mint, mint și mint!”, a repetat Ciocan, lăsând să se înțeleagă că el este de fapt victima în toată această poveste.

„Unu la mână, nu s-a dovedit nicio acuzație. Și doi la mână: am deschis un dosar de șantaj mare din 2024, unde sunt prinși acești domni care pur și simplu mă intimidează și mă amenință prin instituțiile publice doar pentru a încălca contracte civile. E vorba de utilizarea fondurilor publice pentru a șantaja, amenința și intimida persoane cu care au relații comerciale. Acest lucru o să aibă un impact și are deja un impact major asupra siguranței naționale!”, a spus Remus Ciocan.

În ceea ce le privește pe fostele angajate care au povestit că erau încurajate să mintă pentru a obține banii de avans de la clienți, Ciocan ne-a transmis că nu era la curent cu așa ceva: „Se incriminează singure, nu știu. Să se denunțe singure. Nu am nicio problemă cu asta. E un lucru pe care nu-l cunosc, nu-l știu, și este făcut din răzbunare”. 

Întrebat însă de ce consultanta noii sale firme le-a recomandat reporterilor incognito programul inactiv Romania Tech Nation, Remus Ciocan ne-a dat de înțeles că, atâta vreme cât acest termen a apărut în documente oficiale din trecut, el nu vede vreo problemă cu asta: „Noi nu facem contract pe anumite programe. Este un contract general pentru identificarea unei surse de finanțare. Romania Tech Nation este unul dintre multele programe pe care am putea să le identificăm pentru finanțare când se deschid. Stabiliți dumneavoastră când se deschide și cum se deschide”, a declarat Remus Ciocan. 

După discuția telefonică, acesta a revenit cu mai multe mesaje pe WhatsApp. Ne-a trimis un link cu privire la SME Eco-Tech, un viitor program de finanțare, pe care l-a asociat, fără să explice legătura, cu Romania Tech Nation. Ulterior, a editat mesajul și a șters asocierea dintre cele două programe. Nu înainte să solicite în scris numele reporterului care l-a sunat pentru o reacție și să amintească de dosarul de șantaj pe care l-ar fi inițiat, adăugând doar: „se extinde…”.

În ceea ce o privește pe Camelia Ciocan – fosta sa soție, parteneră de afaceri și de advertoriale -, aceasta nu a dorit să comenteze acuzațiile: „Remus semna toate contractele. El poate să vă explice totul”, a declarat aceasta.

Iar reprezentanții Facultății de Construcții din Cluj-Napoca – unde Remus Ciocan preda când se promova pe internet folosindu-se de imaginea academică – ne-au transmis că acesta a demisionat în luna aprilie, după ce informații despre activitatea lui extra-universitară au apărut în presa locală. Două luni mai târziu, însă, anunțurile de angajare pentru firmele sale erau încă active pe internet.