Ce ascund datele complete despre vaccinare: rude ale militarilor băgate în față și sute de oameni din a treia etapă vaccinați înaintea medicilor

Recorder a obținut, din surse oficiale, statisticile complete despre dozele de vaccin administrate în România până pe data de 5 martie. Datele arată că:

  • Peste 7.000 de persoane s-au vaccinat mai devreme decât ar fi avut dreptul conform regulilor din strategia națională de vaccinare.
  • Peste 4.000 dintre acestea sunt persoane din etapa a III-a (populația generală), care au fost imunizate în locul bolnavilor cronici, al bătrânilor de peste 65 de ani și chiar înaintea unor cadre medicale.
  • Cele mai flagrante situații sunt la centrele de vaccinare de la Institutul „Matei Balș“ și la Centrul Militar Casa Armatei din Focșani. La „Balș“ s-au vaccinat 131 de persoane din etapa a III-a încă din data de 4 ianuarie, când campania de vaccinare începuse abia de câteva zile și în România mai erau zeci de mii de cadre medicale care așteptau vaccinul.
  • La Casa Armatei din Focșani, s-au vaccinat peste 100 de persoane din etapa a III-a, iar directorul Spitalului Militar de care aparține centrul de vaccinare admite că e vorba de rude ale cadrelor militare.
  • Altă situație care ridică semne de întrebare s-a petrecut la Spitalul „Agrippa Ionescu” din București. Pe 31 decembrie 2020, aici s-au vaccinat 13 persoane încadrate în categoria II B (lucrători esențiali), deși la acea dată vaccinarea era deschisă doar cadrelor medicale. Cei 13 vaccinați au fost înregistrați în sistem ca „personal în activitate din cadrul instituțiilor din sistemul național de apărare națională, ordine publică, securitate națională”. Spitalul „Agrippa Ionescu” aparține Serviciului Român de Informații.
  • Fără a fi un fenomen de proporții, vaccinarea peste rând a fost prezentă pe tot parcursul campaniei de imunizare și s-a practicat inclusiv în centrele speciale ale instituțiilor de forță care ar fi trebuit să vegheze la respectarea strictă a regulilor impuse de strategia națională de vaccinare.

Recorder a încercat să obțină informații detaliate despre vaccinurile administrate în toate centrele din țară încă de la jumătatea lunii februarie, când am trimis o solicitare către Centrul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), condus de colonelul Valeriu Gheorghiță.

Nu am primit niciun răspuns timp de aproape o lună, așa că, la sfârșitul săptămânii trecute, ne-am adresat Ministerului Sănătății. Am ales această cale deoarece Ministerul tocmai avusese un puseu de transparență. Pe 5 martie, publicase, pe portalul de date deschise al Guvernului, o serie de informații oficiale despre testele COVID făcute în fiecare județ și despre vaccinurile anti-COVID administrate în fiecare centru din țară. Datele acopereau doar perioada 1-4 martie. La scurt timp, au fost actualizate și cu datele din 5 martie, după care au stârnit un scandal uriaș în Guvern, iar transparența s-a oprit brusc. Premierul Florin Cîțu a anunțat că ar putea trimite Corpul de Control la Ministerul Sănătății deoarece a fost sesizat cu privire la publicarea datelor despre vaccinare. Într-o postare pe Facebook, premierul a sugerat că sesizarea a venit din partea instituțiilor din zona securității naționale, care nu și-ar fi dat avizul pentru publicarea datelor.

Înainte ca toate aceste instituții să intre în panică doar pentru transparentizarea informațiilor din perioada 1-5 martie, Ministerul Sănătății apucase să ne răspundă la solicitare oferindu-ne datele complete din perioada 27 decembrie 2020 – 5 martie 2021, adică de pe tot parcursul campaniei de vaccinare din România.

Tabloul general al acestei campanii arată așa:

Din datele de mai sus, se poate constata că angajații din zona securității naționale și din instituțiile de vârf ale statului ocupă o felie semnificativă din dozele de vaccin administrate pe parcursul campaniei.

În unele cazuri, în centrele speciale destinate acestor categorii, dar și în centrele civile, au fost vaccinate persoane care nu se încadrau în primele două etape sau care au furat startul înainte de a le veni rândul.

Ca să putem explica felul în care au fost încălcate, facem o scurtă recapitulare a regulilor după care se desfășoară campania de vaccinare:

Datele obținute de Recorder ne arată că, deși până în data de 15 ianuarie ar fi trebuit ca statul să vaccineze doar personalul medical și pe cel din centrele sociale, sute de persoane care făceau parte din categoria a II-a sau chiar din etapa a III-a s-au vaccinat înainte de această dată. Practica a continuat și după 15 ianuarie, când s-a intrat în etapa a doua, dar persoane din categoria a III-a au fost băgate în față la vaccin. În total, până pe 5 martie, peste 4.532 de persoane au sărit peste rând și s-au băgat în față la vaccinare.

În ultimele luni, au apărut în spațiul public situații în care s-a explicat că, de exemplu, un flacon de vaccin Pfizer conține 6 doze și dacă este desfăcut la sfârșitul programului, când mai sunt doar 3 persoane programate, se vor irosi 3 doze întrucât un flacon deschis trebuie folosit imediat. Așa că se pot vaccina chiar și 3 persoane chemate de acasă și neprogramate.

Am identificat însă centre de vaccinare în care această scuză nu stă deloc în picioare pentru că au vaccinat, în aceeași zi, zeci de persoane care nu se încadrau în etapa aflată în derulare. Pentru a alcătui tabelul de mai jos, am selectat toate zilele în care un centru a vaccinat peste rând mai mult de 5 persoane și am alcătuit un clasament.

Centrul de vaccinare de la Spitalul Municipal Rădăuți, unde apar ca vaccinate sute de persoane peste rând, a fost în mijlocul unui scandal și în luna ianuarie, când o anchetă DSP a descoperit că se imunizau persoane care nu fuseseră programate. În schimb, cei de la centrul de vaccinare din Rădăuți spun că tocmai DSP le-a permis să facă și excepții pentru a nu irosi doze. Numai că statisticile arată că au fost zile în care s-au vaccinat și 46 de persoane din categoria a III-a.

Sute de oameni din etapa a III-a s-au imunizat și la Institutul „Matei Balș” din Capitală: 131 de persoane pe data de 4 ianuarie, când mii de medici din țară încă așteptau vaccinul. În aceeași zi, apar ca vaccinate și 75 de persoane eligibile în etapa a II-a, care urma să înceapă oficial abia peste 11 zile. Alte 104 persoane din categoria a III-a au fost vaccinate, tot la „Balș”, pe 20 și 21 ianuarie.

“Situația este mult exagerată. Atunci, în primele zile, platforma nu era pe deplin funcțională și multe date au fost culese de mână și apoi introduse în sistemul electronic cu unele erori. În acele zile s-a vaccinat foarte mult personal medical, dar au fost și studenți la Medicină sau angajați ai firmelor de mentenanță care au contracte cu spitalul – de exemplu, firma care asigură funcționarea lifturilor din zona roșie. În cazul acestora din urmă, nu era clară împărțirea în categorii și au fost introduși după vârstă”, ne-a declarat doctorul Cătălin Apostolescu, numit recent manager interimar al Institutului „Matei Balș”.

Întrebat despre situația vaccinării, în primele zile din ianuarie, a rudelor unor angajați din Institutul “Matei Balș” care nu sunt cadre medicale, managerul spitalului a admis că au fost și astfel de cazuri, dar “într-un procentaj foarte mic”. “Gândiți-vă că aici au fost administrate până acum peste 17.000 de doze. Au mai fost și câte un părinte, soț, soție, oameni din familiile celor din linia întâi, dar într-un procentaj foarte, foarte mic”, spune Apostolescu.

Misterul circularei care a favorizat rudele militarilor

Un caz aparte este cel al Centrului de vaccinare de la Casa Armatei din Focșani, dedicat cadrelor militare. Până pe 15 ianuarie, aici ar fi trebuit să se vaccineze doar personalul medical de la Spitalul Militar din Focșani, însă pe 10 și 11 ianuarie s-au vaccinat 334 de persoane care se încadrau în categoria a II-a și a III-a, deci încălcau regulile campaniei.

Practica a continuat și după 15 ianuarie când, deși s-a intrat în etapa a II-a, au continuat să se vaccineze persoane încadrate la „populație generală”, deci etapa a III-a. Un exemplu e ziua de 23 ianuarie, când s-au vaccinat 34 de persoane din această categorie.

Colonelul Vasile Roman, comandant director general al Spitalului Militar din Focșani, a admis că cei vaccinați peste rând sunt rudele personalului medical militar: „A fost o circulară prin care și rudele de gradul I ale personalului medical, în speță ale cadrelor medicale de la Spitalul Militar, au putut fi vaccinate. Rudele de gradul I – soții, frate, acolo unde locuiesc împreună. E o completare care a venit prin Ministerul Apărării și cei care au avut centre cum avem noi, destinate militarilor, au avut și această posibilitate: să își vaccineze soțiile, soții…”.

Am încercat să clarificăm situația chiar la Ministerul Apărării. „Sunt surprins de ceea ce-mi spuneți. Nu a existat o circulară care să permită rudelor cadrelor militare să se vaccineze cu prioritate”, ne-a declarat Daniel Anghel, purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării Naționale într-o scurtă discuție telefonică. Acesta ne-a precizat că are nevoie măcar de câteva zile pentru a clarifica situația datelor obținute de Recorder cu privire la vaccinările peste rând din centrele Armatei.

Oficial, Ministerul Apărării a anunțat, în luna ianuarie, că rudele cadrelor medicale se pot vaccina în centrele MApN, dar respectând prioritizarea în funcție de categoria în care se încadrează.

Într-o conferință de presă susținută marți, colonelul Valeriu Gheorghiță, președintele Centrul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea (CNCAV), a întărit această idee, afirmând că rudele cadrelor medicale respectă regulile strategiei: „Membrii familiilor evident că nu sunt vaccinați decât dacă au peste 65 de ani, dacă au boli cronice și dacă deservesc activități esențiale”.

Și, totuși, statisticile puse la dispoziție de Ministerul Sănătății arată că au existat persoane încadrate în categoria a III-a care s-au vaccinat în centrele Armatei, iar comandantul Spitalului Militar din Focșani confirmă că a fost vorba de rude ale cadrelor militare.

Pe lângă centrul de vaccinare de la Casa Armatei Focșani, au existat și alte centre ale MApN unde s-au vaccinat persoane din categoria a III-a, însă sunt cazuri izolate, cu 2-3 doze efectuate într-o singură zi. Se remarcă, totuși, Spitalul Militar din București, care pe 19 ianuarie și pe 9 februarie, a vaccinat câte 7 persoane încadrate în etapa a III-a. De asemenea, au fost sute de persoane din categoria a II-a care s-au vaccinat în centrele militare înainte de 15 ianuarie, când eram în prima etapă, destinată personalului medical.

Cei din Armată nu sunt singurii care s-au grăbit să se vaccineze înainte să le vină rândul. Această practică a existat și în centrele de vaccinare ale altor instituții de forță, care au avut centre de vaccinare dedicate, neincluse în platforma de programări destinată populației. Conform strategiei de vaccinare, angajații instituțiilor de forță au fost încadrați în categoria a II-a, ca personal esențial pentru funcționarea statului, și au avut dreptul să se vaccineze după data de 15 ianuarie. Însă această regulă a fost, uneori, încălcată.

La Spitalul „Agrippa Ionescu“, aparținând Serviciului Român de Informații, s-au vaccinat, încă din data de 31 decembrie 2020, 13 persoane încadrate în categoria a II-a. Am cerut o poziție oficială de la SRI, care s-a limitat să spună că „la data la care faceți referire au fost vaccinate persoane în acord cu strategia națională de vaccinare”. Nicio explicație despre cum au ajuns 13 persoane din categoria a II-a să-și facă loc printre vaccinați într-o perioadă când imunizarea era destinată cadrelor medicale. Dacă cei 13 erau personal medical din cadrul spitalului SRI, atunci ei ar fi trebuit să apară în statistici la categoria I.

Scandalul generat de transparentizarea datelor despre vaccinare a pornit tocmai de la o sesizare venită de la o instituție de forță, lucru sugerat de premierul României.

Colonelul Valeriu Gheorghiță a declarat, marți, că nu a făcut o plângere către premier, ci doar l-a informat. „Problema, așa cum eu o văd în calitate de președinte CNCAV și care am ca atribuție informarea publicului și comunicarea în situații de criză, este că toate aceste informații, în opinia noastră și a specialiștilor, necesită a fi validate înainte de a fi puse în mediul online, pentru că pot să fie erori de selectare în centrele de vaccinare. Aceste erori se corectează cu o întârziere de cel puțin 24 de ore și pot să genereze o serie de interpretări eronate pe baza unor date nevalidate.”

Deși doctorul Gheorghiță susține că nu are o problemă cu transparentizarea datelor, CNCAV nu a acordat accesul la aceste informații pe care Recorder le solicitase încă din 12 februarie. De atunci s-a scurs aproape o lună, timp suficient pentru toate validările necesare.

Întrucât ulterior am reușit să obținem statisticile privind vaccinarea dintr-o altă sursă oficială, considerăm că ele sunt de interes public și, până când CNCAV va publica datele validate, le punem la dispoziția tuturor așa cum le-am primit de la Ministerul Sănătății.

DATELE COMPLETE DESPRE VACCINARE (27 DECEMBRIE 2020 – 5 MARTIE 2021)

În final, adăugăm o scurtă listă cu anomalii identificate în datele oficiale ale vaccinării, cu gândul că toți decidenții care în ultimele zile s-au declarat promotori ai transparenței vor fi motivați să ofere public răspunsuri.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să