Cercetările asupra șefului DNA, sabotate de la vârful Inspecției Judiciare. Procuror: „Am multe de spus, dar nu m-a chemat nimeni”

• Instituția care ar trebui să cerceteze informațiile grave apărute în documentarul Recorder „Justiție capturată” refuză să-și exercite atribuțiile, protejându-i în mod fățiș pe cei acuzați de abuzuri.  
  
• Deși a fost sesizată de Consiliul Superior al Magistraturii în urmă cu aproape o lună, Inspecția Judiciară nu a audiat niciun procuror care a vorbit public, deși aceștia așteaptă să fie chemați pentru a-și exprima punctul de vedere. Practic, mai mulți magistrați vor să demaște posibile abuzuri și imixtiuni ale șefului parchetului anticorupție, dar nimeni nu îi caută.
  
• Un exemplu concret: contactată de Recorder, procuroarea de caz din dosarul baronului PSD Ion Mocioalcă, menționat în documentarul „Justiție capturată”, confirmă că în timpul anchetei a primit mai multe telefoane de la vârful DNA prin care i s-a sugerat că dosarul ar trebui clasat. Inspecția Judiciară nu a chemat-o la audieri.
  
• Inspecția Judiciară este condusă de Roxana Petcu, descrisă de presă ca o apropiată a grupării Savonea, căsătorită cu Adrian Petcu, fost prefect și subsecretar de stat numit de PSD. Într-un interviu acordat ieri pentru site-ul Juridice.ro, Roxana Petcu s-a antepronunțat cu privire la neregulile prezentate în documentarul Recorder, afirmând că nu sunt altceva decât niște „critici subiective”.
  
• În ultimii ani, Inspecția Judiciară a fost acuzată în nenumărate rânduri că acționează ca un instrument de represiune împotriva magistraților vocali, declanșând anchete în baza unor motivații ridicole. 

La mijlocul lunii decembrie, imediat după apariția documentarului „Justiție capturată”, Secția pentru procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară cu privire la activitatea lui Marius Voineag, procuror-șef al DNA, acuzat de mai mulți procurori că a blocat anchete penale care vizau dosare de mare corupție. În unanimitate, secția a cerut „verificări sub toate aspectele semnalate în materialul de presă”. 

Pentru ca verificările să fie demarate, e nevoie de un ordin intern al conducerii Inspecției Judiciare, care a fost emis la scurt timp. Documentul, semnat de  inspectorul-șef adjunct al instituției, procurorul Robert Fleckhammer, desemnează membrii echipei de inspectori și stabilește un termen pentru prezentarea rezultatului verificărilor: 20 ianuarie 2026.

La câteva zile, chiar în ajunul Crăciunului, adjunctul Inspecției a emis însă un al doilea ordin, care schimbă radical traiectoria cercetărilor și cere inspectorilor să se axeze pe chestiuni generale și chiar favorabile lui Marius Voineag. 

„Practic, al doilea ordin îl anulează pe primul, iar scopul a fost să se restrângă obiectivele controlului. Secția pentru procurori a cerut să se verifice eventuale imixtiuni ale șefului DNA, iar acum inspecția schimbă sensul verificărilor, respectiv să se verifice în ce modalitate erau comunicate ordonanțele către conducerea DNA”, ne-a explicat un fost inspector judiciar care a dorit să-și păstreze anonimatul. 

Dacă hotărârea secției pentru procurori a CSM ar fi respectată, toți procurorii care au făcut acuzații împotriva lui Voineag sau care au lucrat în dosarele menționate public ar trebui să fie contactați de inspectorii judiciari.

„După emiterea primului ordin, inspectorii au cerut de la DNA și de la CSM datele tuturor care au vorbit la Recorder sau la TV pe temele respective (n.r. pentru a fi contactați și audiați). Dar a venit ordinul al doilea și s-au oprit”, ne-a declarat o sursă apropiată de Inspecția Judiciară. 

Procuror de caz în dosarul Mocioalcă: „Inspecția Judiciară nu mi-a solicitat niciun punct de vedere”

Unul dintre cazurile expuse în materialul „Justiție capturată” este cel al vicepreședintelui Curții de Conturi, Ion Mocioalcă, fost baron PSD vizat de un dosar de corupție instrumentat de DNA Timișoara și clasat cu patru zile înainte să fie numit în actuala funcție. 

Potrivit surselor Recorder, clasarea a survenit nu din cauza unui probatoriu slab, ci ca urmare a mai multor telefoane date de conducerea DNA. 

Am contactat-o pe Lavinia Rus,  procuroare de caz în dosarul Mocioalcă și în prezent procuror delegat la Parchetul European, pentru a vedea dacă confirmă presiunile conducerii DNA și dacă a fost contactată de Inspecția Judiciară. 

Recorder: Până acum, ați fost contactată de Inspecția Judiciară în legătură cu ce s-a întâmplat în acest dosar? Mai ales că, după publicarea documentarului Recorder, secția de procurori din CSM a cerut Inspecției Judiciare să verifice aspectele din material, printre care și intervențiile din dosarul Mocioalcă, pe care l-ați instrumentat.

Lavinia Rus: Nu, până în prezent Inspecția Judiciară nu mi-a solicitat niciun punct de vedere în legătură cu aspectele apărute în presă. Eu nu vreau să aduc atingere imaginii sau carierei niciunui coleg, dar nici nu vreau să se facă speculații la nesfârșit pe marginea acestui caz și să speculeze cineva că eu n-aș fi acționat cu bună credință în acel dosar. Dacă voi fi chemată, voi spune exact ce s-a întâmplat. Sistemul judiciar are nevoie de un mecanism de autoreglare, precum și de un management care să conducă la creșterea independenței fiecărui magistrat.

Să știți că eu m-am ferit să fac orice comentariu despre acest caz, nu am reacționat în niciun fel și nu am dat curs niciunei solicitări venite din partea presei… La un moment dat chiar a apărut o informație în mass-media prin care s-a susținut că domnul procuror-șef Marius Voineag are legătură cu schimbarea mea din dosar și trebuie să spun că acest lucru nu este adevărat. Eu am plecat din DNA în septembrie 2023 ca urmare a promovării unui concurs pentru funcția de procuror european delegat în cadrul EPPO (n.r. – Parchetul European). Când am plecat din structura teritorială DNA Timișoara, eu am predat acel dosar pe care n-am avut timp să-l soluționez…

Recorder: Totuși, dosarul era destul de avansat în momentul în care l-ați predat. L-ați făcut suspect pe Ioan Mocioalcă, de unde putem presupune că probele din dosar erau solide. Știm că ați solicitat structurii centrale să emită un comunicat de presă care să anunțe anchetarea lui Ioan Mocioalcă…

Lavinia Rus: Conducerea DNA a apreciat atunci că nu se impune emiterea unui comunicat de presă, în timp ce eu consideram că este în interesul cauzei ca starea de fapt cercetată să fie adusă la cunoștința publicului.

Recorder: Ați discutat cu cineva din conducere despre asta? Ne referim la conducerea de la București, care părea să aibă altă viziune asupra acestui dosar…

Lavinia Rus: Da, am fost sunată de domnul Paul Dumitriu, care atunci ocupa funcția de adjunct al procurorului-șef Marius Voineag. Am purtat trei discuții telefonice cu domnul Paul Dumitriu pe marginea acestui dosar. Dacă îmi aduc bine aminte, prima discuție telefonică a avut loc în iunie 2023… În următoarele săptămâni au mai fost încă două discuții, la ultima dintre ele îmi amintesc că eram în concediu. Mi-a spus atunci că mă sună din partea procurorului-șef Marius Voineag. 

Domnul Paul Dumitriu mi-a transmis că nu ar fi vorba de o infracțiune în acel dosar, în timp ce eu consideram că se întrunesc toate elementele pentru a putea vorbi despre o infracțiune. Practic, eu consideram ca dosarul e de trimis în instanță și dumnealui aprecia contrariul. 

Recorder: Avea dreptul legal de a vă sugera o soluție în dosar? Cunoștea în detaliu dosarul ca să se poată pronunța și vă sugereze soluția?

Lavinia Rus: Asta nu sunt eu în măsură să apreciez… Inspecția Judiciară este cea care trebuie să lămurească dacă ceea ce s-a întâmplat este în acord cu respectarea independenței procurorului de caz.

Recorder: Dar la acel moment ați perceput-o ca pe o presiune din partea conducerii de la București?

Lavinia Rus: Trebuie să recunosc că acele discuții în contradictoriu m-au afectat, adică au produs o emoție pe care am împărtășit-o și cu colegii din unitate. Era pentru prima dată când treceam printr-un astfel de eveniment.

Metoda care nu lasă urme

Recorder a vorbit cu alte două surse din cadrul anchetei, care au confirmat telefoanele date la DNA Timișoara de conducerea structurii centrale. 

„Procurorul de caz trebuie să dea soluția pe care el o consideră legală raportat la ceea ce există în dosar, iar procurorul ierarhic superior, dacă consideră că nu este legal ce a făcut procurorul de caz, își face treaba lui, motivează, vine cu argumente în scris. Dacă se lucrează procedural, chestiile astea rămân. Adică se vede: primul a dat soluția pe care a considerat-o legală și temeinică, al doilea a spus că nu e așa, aducând următoarele argumente. Dacă lucrăm așa, pe telefoane, dă tu soluția aia ca să nu mai vin eu să-ți infirm, atunci nu mai rămân urme scrise și ar rezulta că procurorul de caz a considerat că dosarul nu era solid, ceea ce în cazul Mocioalcă nu era adevărat sub nicio formă. 

Motivul telefoanelor era că nu se dorea ca dosarul să fie trimis în judecată. Pot să existe discuții colegiale, «părerea mea e asta, opinia mea e cealaltă». Dar de lucrat, trebuie să se lucreze procedural. Că altfel, care mai e independența procurorului de caz, dacă raționamentul lui juridic e eliminat printr-un telefon venit de la centru?”,  ne-a explicat una dintre surse. 

Fostul adjunct al DNA, Paul Dumitriu, pensionat între timp, a confirmat discuțiile telefonice purtate cu procurorul de caz din dosarul Mocioalcă, dar spune că scopul nu a fost să impună o anumită soluție: 

„Cu siguranță am discutat cu doamna procuror menționată de dumneavoastră, însă nu pot confirma nici perioada, nici contextul indicat de dumneavoastră și nici de câte ori deoarece în acea perioadă am purtat sute de discuții cu colegii mei procurori privind numeroase cauze, astfel încât îmi este greu să îmi amintesc asemenea amănunte. (…) Se emiteau opinii juridice cu privire la încadrări juridice, abordări investigative și mijloace de probă administrate sau ce urmau a fi administrate, scopul fiind acela de a realiza o acuzație solidă care să răstoarne prezumția de nevinovăție și care să convingă instanța de judecată. (…) Dacă există vreo persoană care să afirme că am intervenit în vederea adoptării unui anumit tip de soluție într-o anumită cauză, vă răspund că o asemenea acuzație este o minciună”.

Dumitriu a confirmat că discuțiile au fost purtate cu știința șefului DNA: „acestea se realizau fie cu acordul prealabil al procurorului șef al DNA, fie cu încunoștințarea ulterioară a acestuia potrivit Regulamentului de organizare și funcționare al DNA”.

Răspunsul integral trimis de Paul Dumitriu poate fi citit aici.

După plecarea Laviniei Rus, dosarul a fost repartizat unui alt procuror, care l-a clasat. Practic, s-a înfăptuit ceea ce sursa citată mai sus spune că s-a încercat cu cele trei telefoane: ca decizia de clasare a dosarului Mocioalcă să se facă de către structura locală, fără ca șefii DNA de la București să lase urme. 

Voineag: „Nu cunosc conținutul unor astfel de discuții”

Am încercat să obținem și poziția lui Marius Voineag, mai ales că anul trecut, Rise Project a publicat o investigație care arată că șeful DNA a făcut investiții imobiliare într-un complex rezidențial din București deținut de apropiați ai lui Ion Mocioalcă.

Întrebat despre acuzațiile de intervenție în dosarul Mocioalcă, procurorul șef Marius Voineag a refuzat o discuție telefonică și ne-a cerut întrebările în scris. Acestea sunt răspunsurile sale, așa cum ni le-a transmis pe WhatsApp: 

Recorder: Procurorul de caz din dosarul Mocioalcă, doamna Lavinia Rus, ne-a spus că în timp ce instrumenta acel dosar a fost sunată de mai multe ori de adjunctul dumneavoastră de la acel moment, procurorul Paul Dumitriu, care i-a transmis că o sună din partea dumneavoastră. Mesajul transmis a fost că dosarul nu e de trimis în judecată. De ce ați considerat necesar să îi transmiteți acest mesaj, înainte ca dumneaei să dea soluția pe care o considera legală și temeinică, și ulterior aceasta să îi fie confirmată sau infirmată în scris și motivat, așa cum cere legea?

Marius Voineag: ⁠Nu cunosc conținutul unor astfel de discutii. Totuși, trebuie subliniat faptul că procurorul de caz era independent în ceea ce privește soluția ce urma să fie adoptată prin raportare la probele administrate în cauză. Cu toate acestea, până la momentul numirii la altă structură de parchet, aceasta nu a emis nicio soluție în cauză. Ulterior plecării, la nivelul ST Timișoara, dosarul a fost repartizat altui procuror care a emis o soluție de clasare, rămasă definitivă ca urmare a respingerii căilor de atac prevăzute de lege. 

Recorder: Există vreo legătură între investițiile imobiliare pe care le-ați făcut în complexul Cortina, al companiei Eden, și clasarea dosarului Mocioalcă?

⁠⁠Marius Voineag: Nu. Achiziția s-a semnat înainte de a deveni procuror șef DNA, așa cum rezultă din datele publice pe baza cărora mi-a fost apărată reputația de către Secția de procurori din cadrul CSM. Subliniez, niciuna dintre cele 4 tranzacții imobiliare din ultimii 20 ani nu mi-a influențat activitatea de procuror. 

Nu cunosc persoana menționată (n.r. – Ion Mocioalcă), nu am întâlnit-o niciodată, cum nu cunosc 99% dintre locatarii complexului imobiliar în care dețin proprietatea. Vă pot asigura că DNA nu protejează pe nimeni, acționând pe baza legii și a probelor, inclusiv în dosare în care apare persoana pe care o amintiți.

Cu titlu de exemplu: 

a) Nedelcea Constatin Flavius, secretar de stat la Ministerul Economiei (finul lui Mocioalcă) a fost pus sub acuzare și trimis în judecată la data de 26.11.2025 prin rechizitoriul nr 19/18/P/2025 al S.T. Timișoara (comunicat 924/VIII/3). În această cauză au fost făcute înregistrări ambientale și inclusiv față de persoana la care ați făcut referire. 

b) Singh Bhupinder (alt fin al lui Mocioalcă) a fost reținut și ulterior s-a luat față de acesta măsura arestului preventiv pentru 30 zile la data de 19 septembrie 2025 pentru luare de mită 250.000 lei (comunicat nr 536/VIII/3/2025)

Aș dori publicarea integrală a răspunsului formulat! Vă mulțumesc!

Procurorul Lascu: „Am să le spun multe probleme pe care nu le puteam dezvălui public” 

Toate aspectele ce țin de posibile intervenții în dosare ar trebui să fie verificate în detaliu de echipa de inspectori judiciari desemnată în urma sesizării Inspecției Judiciare de către CSM, prin audierea procurorilor de caz din dosarele menționate și a celor care au vorbit deja public.

„Nu m-a căutat nimeni de la Inspecția Judiciară. Eu am să le spun multe probleme generate de destituirea mea pe care nu le puteam dezvălui public, dar care ar trebui să fie subiecte importante pentru analiza inspecției”, ne-a spus și procurorul militar Liviu Lascu, intervievat în documentarul „Justiție capturată”. 

Nici procuroarea Laura Deriuș, care a făcut acuzații grave împotriva șefului DNA într-un interviu acordat publicației Hotnews, nu a primit niciun semn de la inspectorii judiciari. 

Practic, suntem în situația în care mai mulți magistrați vor să demaște posibile abuzuri și imixtiuni ale șefului unui parchet important, dar pe care, la mai bine de o lună de la publicarea materialului, nu i-a căutat nimeni. 

Conducerea IJ: „Informațiile sunt confidențiale”  

Am cerut puncte de vedere și din partea celor care conduc Inspecția Judiciară. Primul a fost inspectorul-adjunct Robert Fleckhammer, care a emis ordinul prin care verificările la adresa șefului DNA sunt restrânse. Întrebat ce argumente are pentru limitarea verificărilor, procurorul Robert Fleckhammer ne-a transmis că nu ne poate oferi un răspuns:

„Avem un control în derulare, motiv pentru care la momentul ăsta eu nu vă pot furniza niciun fel de date. Toate aceste sunt confidențiale. Vor fi date publicității la momentul la care se va încheia controlul.”

Același tip de răspuns l-am primit și de la inspectorul șef al Inspecției Judiciare, Roxana Petcu.  

„Actele care sunt pe rolul Inspecției au caracter confidențial. Eu nu știu de unde știți dumneavoastră și ce știți…Că sunt două, poate sunt patru ordine! Or asta dumneavoastră n-aveți de unde să știți, așa-i? Nu! Nu cu certitudine. Iar eu nu vă pot confirma. După ce se vor face verificările, se va elibera un raport și o să devină probabil public după ce va fi discutat la CSM”, ne-a spus șefa instituției.  

„Haideți să-i lăsăm pe inspectori să-și facă treaba în mod independent”, a adăugat aceasta. O recomandare ce pare să fi fost încălcată chiar de ea, după ce într-un interviu publicat ieri a descris acuzațiile magistraților intervievați în materialul Recorder în termeni precum: „victimizări închipuite”, „zgomot făcut de magistrați și foști magistrați care s-au considerat mai presus de lege”, „tânguiri și neîmpliniri ale celor prea slabi pentru activitatea de magistrat”. 

Am întrebat-o dacă e de părere că astfel de declarații ar putea afecta imparțialitatea inspectorilor judiciari, având în vedere că aceștia trebuie să verifice veridicitatea acelor acuzații pe care chiar șefa lor le bagatelizează: „În niciun caz. Amestecați lucrurile. Eu în interviu m-am referit la partea dumneavoastră de material care s-a referit la Inspecția Judiciară, partea cealaltă e altceva, alea sunt alte verificări, se fac, urmează să vadă inspectorii ce-i acolo.” 

În încheiere, referindu-se la cele două ordine ale Inspecției Judiciare și la faptul că au ajuns în posesia Recorder, a ținut să ne atragă atenția că „au caracter nepublic și confidențial” și că „accesul la informațiile aflate pe rolul Inspecției Judiciare se face în condițiile Codului de procedură penală”.

Considerăm că informațiile din aceste documente sunt de interes public, motiv pentru care le-am publicat mai sus.