Jurnalism onest, făcut cu pasiune și pus în serviciul public. Aceasta este deviza în numele căreia, în anul 2017, ne-am propus să construim de la zero o redacție de presă independentă. Astăzi, adică cinci ani mai târziu, suntem într-un scenariu mai fericit decât ne-am imaginat la început: cu o echipă formată din 14 oameni, finanțată din surse curate și transparente și cu bugetul asigurat pe un an în avans.

Am ajuns până aici împinși de la spate de energia și mai ales de susținerea financiară a publicului nostru, a tuturor oamenilor care au crezut și cred în importanța jurnalismului de calitate. Ne-am străduit să răsplătim această încredere copleșitoare prin conținutul editorial pe care l-am produs și printr-o transparență totală față de cei care ne urmăresc.

Într-o perioadă în care cea mai mare parte a presei din România încasează bani direct de la partidele politice, transparența a devenit o condiție esențială pentru ca o redacție de presă să rămână credibilă.

Aceste rapoarte pe care le facem în fiecare an au rolul de a comunica public sursele de finanțare ale redacției Recorder și modul de organizare din spatele ei.

Istoricul proiectului și modul de organizare

Proiectul Recorder nu este rezultatul unui plan care a funcționat impecabil și nici n-ar fi avut cum să fie așa. Jurnalismul traversează o epocă de căutări, în care redacțiile din toată lumea încearcă să-și redefinească organizarea și modelul de finanțare. Și Recorder a trecut, în acești cinci ani, printr-o serie de schimbări influențate de conjuncturi, dar și de feedback-ul pe care l-am primit de la public.

Proiectul a avut patru fondatori, care și-au pus la bătaie priceperea și experiența pe care o aveau în jurnalism și în managementul de presă: Cristian Delcea, Mihai Voinea, Răzvan Ionescu, Andrei Crăciun. În acel moment (2017), perspectiva de a finanța o redacție cu bani veniți direct de la cititori părea mai degrabă o utopie. Așa că planul inițial a fost crearea unei publicații deținută de un SRL (Harfa Online Publishing) care urma să se finanțeze din contracte de publicitate. Am căutat și un finanțator care urma să susțină financiar proiectul și ne-am asociat cu Dragoș Vâlcu, persoană cu afaceri în zona de producție video (reclame și filme). Acest parteneriat nu s-a mai concretizat și Dragoș Vâlcu s-a retras din firmă înainte de lansarea proiectului. Nu avem niciun motiv să considerăm că această asociere de câteva luni este o pată pentru Recorder, așa cum au insinuat unele publicații.

După câteva reportaje video postate pe contul de Facebook și o reacție peste așteptări venită din partea publicului, în iulie 2017 am hotărât să lansăm proiectul pe cont propriu, finanțând singuri startul și adaptând modelul de finanțare gândit inițial: pe lângă contracte de publicitate, Recorder a cerut și susținerea financiară a publicului, anunțând că va accepta donații de la cititori.

Pentru a putea încasa aceste donații, în lunile următoare am fost nevoiți să înființăm o organizație non-profit: Asociația Recorder Community. Astfel, Asociația Recorder Community a început să dezvolte proiecte jurnalistice de interes public, finanțate din donațiile publicului, într-un acord de parteneriat cu Harfa Online Publishing SRL

Ajunși în acest scenariu, ni s-a părut necesar să introducem în actul constitutiv al firmei o clauză care prevede că acționarii nu pot încasa dividende, pentru a întări promisiunile făcute în fața publicului: că toate veniturile excedentare generate de proiectul Recorder vor fi reinvestite în jurnalism și că nu există patroni care urmăresc să facă profit.

Acest model hibrid a funcționat foarte bine și Recorder a început să genereze venituri încă din primele luni. A fost un mix între donații venite de la cititorii care ne-au apreciat munca și contracte de publicitate de tip conținut sponsorizat, adică povești bine documentate jurnalistic, susținute financiar de companii sau ONG-uri care nu influențau în niciun fel politica editorială.

Aceste venituri ne-au permis să mărim echipa și să producem mai mult conținut. Pe lângă reportaje, interviuri și investigații scrise, am început să producem documentare și investigații video, care au avut un impact tot mai mare și au crescut numărul donatorilor. Dacă la începutul proiectului balanța veniturilor care susțineau redacția era 80% publicitate și 20% donații de la cititori, acest raport a început ușor-ușor să se inverseze.

La finalul anului 2020, după trei ani de la lansare, am constatat că publicul ne împinge spre un model de finanțare bazat în cea mai mare măsură pe donații venite direct de la cititori, așa că am fost puși în fața unei decizii importante: am hotărât că viitorul Recorder este acela de organizație non-profit și am început să transferăm toate operațiunile proiectului către Asociația Recorder Community.

În acest moment, firma cu care a început inițial povestea Recorder (Harfa Online Publishing) nu mai deține decât marca și domeniul de internet și, cu ajutorul unui avocat, căutăm cea mai bună soluție pentru a pune aceste active la dispoziția asociației.

Asociația Recorder Community, singura entitate care administrează de acum înainte proiectul Recorder, este o organizație non-profit, administrată de un Consiliu Director format din trei membri: Cristian Delcea, Mihai Voinea și Răzvan Ionescu.

Răzvan Ionescu coordonează partea non-editorială, din poziția de publisher, iar Cristian Delcea și Mihai Voinea coordonează redacția, adică zona editorială, împărțind poziția de redactor-șef.

Timeline Recorder 2017-2022

Sursele de finanțare

Transparența financiară a fost unul dintre principiile pe care le-am promis încă din prima zi a proiectului Recorder. Am anunțat periodic volumul și sursa donațiilor intrate în conturile asociației și felul în care acești bani au fost cheltuiți. De asemenea, toate materialele care au beneficiat de finanțări din partea unor companii au fost marcate ca atare, așa că oricine a putut vedea de unde vin banii intrați în conturile firmei Harfa Online Publishing, care a administrat, în primii ani, contractele noastre de publicitate.

Mai jos puteți vedea o radiografie a veniturilor și a cheltuielilor pe care Asociația Recorder Community le-a avut în anul precedent. Lor li se adaugă un mic procent de venituri (60.000 de euro) și cheltuieli (45.000 de euro) derulate pe firma Harfa Online Publishing. 2021 a fost ultimul an în care au mai existat câteva operațiuni derulate pe firmă, pentru că din 2022 toate veniturile și cheltuielile Recorder sunt operate pe asociație.

În luna iulie a fiecărui an vom publica veniturile și cheltuielile Asociației Recorder Community pe anul precedent, însoțite de bilanțul contabil.

VEZI BILANȚUL CONTABIL AL ASOCIAȚIEI RECORDER COMMUNITY PE ANUL PRECEDENT

2021 – cel mai bun an

Anul 2021 a fost cel mai bun din istoria redacției Recorder, atât ca audiență, cât și ca rezultate financiare. Materialele pe care le-am produs au ajuns la un număr foarte mare de oameni și pe unii dintre ei i-am convins că munca noastră merită susținută.

Grație acestor rezultate, ne-am permis să facem pași importanți spre ceea ce noi credem că reprezintă normalitatea în care trebuie să funcționeze o redacție independentă: am închiriat un spațiu mai mare în care ne-am amenajat o redacție, după ce vreme de patru ani am funcționat într-un spațiu de co-working împărțit cu freelanceri din diverse domenii; ne-am cumpărat echipamente video mai bune; ne-am amenajat un mic studio pentru a putea înregistra podcasturi și interviuri video; am mărit fondul de salarii pentru a ține pasul cu inflația, dar și cu nivelul de salarii din presa mainstream. Redacțiile de presă alternativă, finanțate din surse curate și transparente, trebuie să devină un loc în care tot mai mulți jurnaliști buni să-și dorească să lucreze, iar pentru asta e nevoie și de un nivel decent al salariilor.

Nu în ultimul rând, ne-am permis să creăm un fond de reziliență de 500.000 de euro, care reprezintă bugetul proiectului Recorder pe aproape un an. Considerăm că acest privilegiu, de a avea bugetul asigurat pe un an în avans, ne întărește libertatea editorială și ne face mai puțin vulnerabili în fața unei perioade de recesiune financiară care ar putea pune proiectul în pericol. Recorder nu trebuie să fie un succes de moment, ci o instituție solidă, care să reziste în timp și care să contribuie la o societate mai bună.

Politica editorială

Așa cum s-a întâmplat cu modelul de finanțare și de organizare administrativă, și politica editorială a proiectului Recorder a trecut, în acești ani, prin mai multe etape. Am început cu un model în care încercam să publicăm cât mai des, pentru că un proiect nou are nevoie de conținut pentru a se impune pe piață. Ne axam în special pe interviuri, reportaje sociale și reportaje de eveniment, care nu necesitau un timp foarte îndelungat de documentare și de postproducție.

Apoi am început să producem documentare și investigații video din ce în ce mai complexe și am constatat că oamenii ne încurajează să prioritizăm acest tip de conținut. Că înțeleg munca din spatele unor astfel de producții și că sunt dispuși să le susțină financiar. Că apreciază mai mult calitatea decât cantitatea. Așa că am început să ne luăm ținte cât mai înalte și să atacăm subiecte la care am fost nevoiți să muncim cu lunile.

Rezultatele au fost extraordinare: documentarele și investigațiile noastre au atins milioane de vizualizări, au creat dezbateri publice și au scos la lumină fenomene infracționale și nereguli grave de la vârful statului român. Documentarul „30 de ani de democrație” (8 milioane de vizualizări), seria de investigații video despre tăierile ilegale din pădurile României (peste 5 milioane de vizualizări) și investigația video „Clanul Marelui Alb” (3,6 milioane de vizualizări) sunt doar câteva exemple.

Totodată, am încercat să rămânem conectați și la marile evenimente de pe agenda publică, cum ar fi pandemia de COVID-19 sau războiul din Ucraina. Am realizat reportaje în secțiile ATI și am trimis o echipă de jurnaliști la Kiev, imediat după izbucnirea războiului.

Această politică editorială, în care am mizat în special pe materiale complexe, are însă și părțile ei dificile. În ultimii doi ani, investigațiile pe care le-am publicat ne-au adus două procese în instanță, unde ni s-a solicitat să ștergem materialele și să achităm daune morale celor pe care i-am vizat cu articolele noastre. Unul din cele două procese a fost câștigat prin decizie definitivă, al doilea în primele două instanțe, iar reclamantul mai are o cale de atac. Cu acest prilej, îi mulțumim avocatei Diana Hatneanu, cea care ne-a reprezentat în instanță.

Audiența și impactul pe care îl au materialele noastre ne entuziasmează, dar în același timp ridică tot mai sus așteptările și pun pe umerii echipei o presiune uriașă. Suntem căutați la redacție de oameni din toate colțurile țării și primim sute de mailuri în fiecare lună. Ni se solicită să rezolvăm abuzurile comise de instituțiile statului, să anchetăm primari, să reparăm decizii ale instanțelor, să anchetăm investiții publice, să lămurim suspiciuni de malpraxis în medicină, să demascăm concursuri aranjate, să elucidăm crime. E copleșitor, pentru că mulți dintre oamenii care ne scriu semnalează probleme reale. Și niciunul dintre ei nu are încredere că aceste probleme ar putea fi rezolvate de instituțiile statului.

O redacție nu poate înlocui instituțiile, dar poate pune presiune pe ele să-și facă treaba. Încercăm să acoperim cât mai multe subiecte, păstrând în același timp nivelul jurnalismului de calitate pe care l-am setat până acum. Lărgirea echipei și diversificarea conținutului pe care îl producem reprezintă marile priorități. Însă, în punctul în care ne aflăm, cea mai dificilă parte este aceea de a găsi jurnaliști dornici să se alăture proiectului Recorder și să-și asume presiunea și standardele impuse de redacția noastră. Din păcate, în ultimii zece ani n-au existat multe redacții în care s-a practicat jurnalismul de investigație, iar acest lucru a redus numărul reporterilor care s-au specializat pe această nișă.

Cum a evoluat comunitatea Recorder pe marile rețele sociale

Cum a evoluat audiența Recorder pe YouTube

Susținătorii Recorder

Nevoia de transparență și întrebările cu substrat pe care le primim deseori – „cine vă plătește vouă salariile?” – ne obligă să-i prezentăm și sub forma unor statistici. Însă adevărul e că donatorii Recorder n-au fost niciodată niște simple numere pe care le inventariem în rapoarte. Au fost, de fapt, o comunitate a cărei susținere am simțit-o în cele mai variate și mai emoționante forme.

Unii au venit peste noi în redacție, să ne aducă prăjituri, să ne doneze echipamente electronice sau obiecte de mobilier pentru amenajarea redacției. Alții ne-au învățat să folosim platforme noi, care ne-au adus mai mulți donatori, și să îmbunătățim modul de colectare a formularelor 230, care ne-au mărit veniturile.

Unii au refuzat să ne ia bani pentru cazări, închirieri de mașini și alte servicii, doar pentru că vedeau numele Recorder în datele de facturare. „Rupeți-le fâșu!’”, spuneau. „Suntem cu voi!”. Alții au organizat evenimente publice în care au strâns fonduri pentru noi, fizic sau în online. De exemplu, cei de la Creative Monkeyz au făcut, pe 1 decembrie 2021, un stream de susținere pe Twitch și au strâns 18.500 de euro pentru Recorder.

O doamnă s-a înscris pe grupul de Facebook creat pentru donatorii Recorder și la întrebarea „Prin ce metodă ați donat?” a răspuns simplu: „card pensie”

Un domn ne-a făcut două donații de 500 de lei la un interval de câteva secunde și i-am scris să-l avertizăm că, cel mai probabil, a dublat tranzacția din greșeală. „Da, așa e”, ne-a răspuns. Apoi a continuat cu mesajul de mai jos.

Prin urmare, acestea nu sunt doar niște statistici. E povestea unei comunități care ne-a oferit încredere și speranță.

Vă mulțumim tuturor și vă asigurăm că încrederea și susținerea voastră reprezintă cel mai important capital al acestui proiect.

P.S. Am pregătit și un material video despre cei cinci ani de Recorder. Îl puteți vedea mai jos.

DESCARCĂ RAPORTUL ÎN FORMAT PDF