Cum a ajuns AUR a patra forță politică din România

Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a obținut, la alegerile din 6 decembrie, peste 500.000 de voturi (9%). Un partid înființat de numai un an, cu puține filiale în teritoriu și cu logistică aproape inexistentă a ajuns peste noapte a patra forță politică din Parlamentul României. Am încercat să înțelegem cum a fost posibil.

Mai mult ca oricând, campania electorală care a precedat aceste alegeri parlamentare s-a desfășurat în mediul online și în principal pe Facebook. Și în timp ce restul partidelor încearcă de ani buni să folosească acest instrument, AUR a venit cu o strategie care a generat rezultate spectaculoase. Nu e o estimare, ci o afirmație bazată pe cifre.

Graficul video de mai jos durează 40 de secunde și arată cum au evoluat paginile de Facebook ale principalilor lideri politici pe parcursul ultimelor zece luni. Cifrele care stau la baza graficului sunt extrase din Facebook și reprezintă numărul de interacțiuni din fiecare lună (like-uri, comentarii, distribuiri) pentru postările vizibile pe pagină.

Contul de Facebook al lui George Simion, liderul AUR, a fost principala locomotivă electorală a partidului și a avut cifre uriașe în comparație cu liderii celorlalte formațiuni politice. Secretul nu ține de bani sau de vreo conspirație susținută de forțe oculte. Datele puse la dispoziție de Facebook arată că pe contul lui George Simion s-au folosit, în ultimele trei luni, doar 4.000 de lei pentru promovarea postărilor, deci creșterea de pe contul său a fost organică. Prin comparație, Marcel Ciolacu a investit 161.000 de lei, iar Gabriela Firea 95.000 de lei în ultimele 90 de zile.

Explicația impactului uriaș generat de postările lui George Simion în ultimele zece luni stă, mai degrabă, în conținutul acestora și în starea de spirit pe care pandemia a generat-o în rândul unei mari categorii din populația României.

Pe pagina sa de Facebook, Simion a apăsat până la sânge pe cele mai dureroase teme din ultimii 30 de ani: tăierile ilegale de pădure, politizarea instituțiilor publice, corupția clasei politice. Peste ele, a adăugat problemele aduse de pandemie, cum ar fi închiderea restaurantelor și închiderea piețelor.

Tot timpul său din ultima jumătate de an a fost investit în deplasări prin țară, însoțit de un grup de simpatizanți și de câțiva cameramani. A mers la fabrica de cherestea de la Sebeș, deținută de austriecii de la Schweighofer, și a arătat cu degetul spre grămezile de bușteni, spunând că străinii ne fură pădurile și “ne lasă în loc leucemie, cancer și autism”. A mers în fața vilelor deținute de diverși politicieni, de la Marian Oprișan la Costel Alexe, și le-a promis românilor că-i va demasca pe toți cei cu averi ilicite. A mers prin piețe și i-a filmat pe tarabagiii disperați că nu mai au unde să-și vândă marfa. A montat o boxă în mijlocul piețelor și a strigat la microfon: „Aceste partide de tâlhari vor să facă românii iarăși sclavi. Au închis piețele ca să cumpărăm de la magazinele străinilor. Noi suntem AUR și ținem cu românii.”

Toate aceste scene s-au transformat în clipuri video postate pe contul de Facebook al lui George Simion și au adunat sute de mii de share-uri și zeci de milioane de vizualizări. Mesajele sale populiste au prins la oamenii simpli, exasperați de clasa politică și bulversați de efectele pandemiei.

AUR a obținut rezultate bune în mediul rural din Moldova și Dobrogea, zone stăpânite în mod tradițional de partidele mari. „N-am nicio explicaţie!”, ne-a răspuns Nicolae Stan, primarul PSD al comunei Pecineaga (Constanța), când l-am întrebat cum își explică faptul că AUR a câștigat alegerile la el în localitate (33,9%). Apoi a adăugat: „Dacă aş fi cunoscut realitatea, credeţi-mă că aş fi luat măsuri. Și-au făcut campanie pe Facebook şi uite ce s-a întâmplat…”.

Tot în județul Constanța, AUR a câștigat alegerile și la Negru-Vodă (29,85%), localitate condusă de un primar liberal, dar și în comuna Peștera, unde a luat 45%. „Am fost de-a dreptul uimiţi când am văzut rezultatul şi nici acum nu văd o explicaţie logică pentru procentul pe care l-au avut la noi în comună. Nu am văzut niciun membru AUR pe teren, în campanie. Spre deosebire de toate celelalte partide, care au venit la noi în comună, ei şi-au făcut campanie online. Foarte mulţi oameni din localitate trimiteau invitaţii online pentru înscriere pe platforma AUR. Am primit şi eu o mulţime, în special de la tineri”, ne-a declarat Nicoleta Vrabie, primarul independent al comunei Peștera.

Ziar, televiziune, internet

AUR nu este primul partid care cucerește masele cu astfel de mesaje în primul rând populiste, dar este primul care speculează la maxim noile canale de comunicare. În anii ’90 și la începutul anilor 2000, PRM-ul lui Corneliu Vadim Tudor atingea scoruri electorale impresionante folosind ca principal canal de comunicare un ziar („România Mare”). A urmat apoi PPDD-ul lui Dan Diaconescu, care a fost propulsat de o televiziune (OTV). Acum, AUR-ul condus de George Simion a ajuns în Parlament folosind rețelele de socializare.

România rurală în care până și cel mai amărât bordei avea pe acoperiș o antenă de satelit s-a transformat pe nesimțite într-o țară cu foarte puține case în care nu se găsește un smartphone. AUR a știut să profite de această realitate și a mizat pe mesaje adaptate mai mult la ce vor oamenii să audă decât la o ideologie coerentă a partidului. Așa a ajuns ca, dincolo de un nucleu de simpatizanți care l-au votat pentru mesaje radicale, să cucerească o categorie mai largă de electorat atras strict de mesaje populiste.

Mai jos este un grafic care arată cum a evoluat contul de Facebook al lui George Simion în ultimii doi ani. Cele mai ascuțite vârfuri încep odată cu pandemia și sunt generate de postări care speculează frustrările majore ale societății: corupție, averi ilicite, restricții impuse de pandemie.

Pe graficul de mai sus, prima creștere de audiență de pe pagina sa de Facebook este în mai 2019, când George Simion are o altercație cu câțiva etnici maghiari în cimitirul de la Valea Uzului (Harghita).

La acel moment, Simion era și candidat independent la alegerile europarlamentare, însă acțiunile sale de campanie nu reușiseră să atragă prea tare atenția alegătorilor. Părea un activist civic care își consumase potențialul, după mai bine de zece ani în care militase constant pentru unirea României cu Republica Moldova. Organizase marșuri unioniste, comemorări cu prilejul sărbătorilor naționale și alte acțiuni prin care încercase să iasă în evidență. Bazinul său de susținători era format în primul rând din unioniști și membri ai galeriilor de fotbal, zonă în care Simion înființase facțiunea „Uniți sub tricolor”.

George Simion într-o altercație cu jandarmii la un marș unionist din 2016 FOTO: Andreea Alexandru / Mediafax Foto

În campania din 2019 a marșat tot pe un slogan unionist – „România Mare în Europa“ – și pe mesaje clasice împotriva clasei politice care doarme în Parlament. „Am 33 de ani şi mare parte din viaţa mea de până acum am luptat pentru cauzele pe care le-am considerat drepte. […] Am scris peste tot că Basarabia e România, un adevăr care trebuie înţeles de fiecare român“, spunea Simion, în ianuarie 2019, la lansarea candidaturii pentru europarlamentare.

Patru luni mai târziu avea să obțină puțin peste 1% din voturi și fix în aceeași perioadă avea loc scandalul de la Valea Uzului, care îl făcea foarte vizibil pe Facebook. Simion primea două lecții: 1. mesajele sale unioniste nu erau suficiente pentru a cuceri o felie consistentă din electorat; 2. în populație exista un bazin considerabil de oameni măcinați de frustrări și dornici de mesaje mai radicale.

În iunie, la câteva săptămâni după ce intrase în conflict cu cetățenii maghiari în cimitirul de la Valea Uzului și transmisese altercația live pe Facebook, George Simion s-a întors la fața locului. La Valea Uzului s-a organizat o comemorare de Ziua Eroilor la care au participat mai multe organizații creștine, în frunte cu Frăția Ortodoxă (o organizație cu simpatii legionare), membri ai formațiunii Noua Dreaptă și un grup de unioniști condus de George Simion. Evenimentul a degenerat într-o nouă altercație cu etnicii maghiari din zonă. Era primul eveniment important la care Simion se punea de aceeași parte a baricadei cu aceste organizații și avea să reprezinte începutul unei strânse colaborări.

Înființarea AUR și strategia de dezvoltare

Pe 1 decembrie 2019, George Simion a înființat partidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), pe care avea să-l pregătească pentru alegerile din 2020. După experiența de la europarlamentare, strategia sa a fost aceea de a-și crește scorul prin două metode. Prima viza lărgirea bazinului ideologic prin adăugarea altor nișe decât unioniștii pe care îi cultivase până atunci. A doua se baza pe pescuirea unui număr cât mai mare de alegători care nu sunt atrași de ideologii, ci de mesaje populiste și de politicieni cu aură de salvatori.

Pentru aceasta din urmă, Simion s-a folosit de forța de penetrare a rețelelor de socializare și și-a radicalizat mesajul anti-sistem: dacă la europarlamentare se raporta la restul politicienilor ca la niște incompetenți care dorm în Parlament, acum a început să-i numească „tâlhari care distrug țara”. La discursul anti-sistem, a adăugat și mesaje anti-occidentale, despre străinii care ne-au furat pădurile, gazele și petrolul. Numărul oamenilor atrași de aceste idei populiste creștea după fiecare postare de Facebook.

Pentru prima metodă, cea a lărgirii bazinului ideologic, George Simion l-a adus alături de el pe Claudiu Târziu, care a devenit co-președinte al AUR chiar la înființarea partidului. Persoană care nu și-a ascuns niciodată simpatiile legionare, Târziu a fost unul dintre membrii Consiliului Național de Coordonare a Coaliției pentru Familie și unul dintre susținătorii mișcării anti-avort. Venea, așadar, cu conexiuni puternice în zona organizațiilor ultraconservatoare care aveau experiența unei mobilizări electorale de la Referendumul pentru familie din 2018.

Claudiu Târziu (dreapta), o persoană apropiată de Biserica Ortodoxă (FOTO: Facebook)

Cum pandemia a limitat activitățile religioase și, pentru o perioadă, a provocat chiar închiderea bisericilor, electoratul ortodox radical n-a fost greu de mobilizat pentru susținerea AUR. Partidul condus de George Simion și Claudiu Târziu a fost susținut deschis de organizații creștine precum Frăția Ortodoxă „Sfântul „Mare Mucenic Gheorghe”. Aceasta se prezintă ca o „asociație românească a creștinilor, iubitori de Dumnezeu, Neam și Țară” și a luat ființă „cu binecuvântarea Sfântului Părinte Iustin Pârvu”, un militant al Mișcării Legionare.

Mesajul unui preot: „Trebuie să votăm partidul AUR“

Au existat și ierarhi ai Bisericii Ortodoxe care s-au implicat în susținerea AUR, dar au încercat să o facă în așa fel încât să nu încalce în mod fățiș recomandarea BOR, care a emis o hotărâre privind păstrarea neutralității clericilor ortodocși în timpul campaniilor electorale.

Preotul bucureștean Cristian Onea, de la parohia „Ceaușu Radu” din Capitală, a înregistrat un mesaj video pentru contul de Facebook al lui Claudiu Târziu, co-președintele AUR. Mesajul a fost postat cu trei zile înainte de alegeri și îi îndemna pe români să voteze creștinii. Părintele Onea a refuzat să comenteze situația.

Captură de pe contul lui Claudiu Târziu, cu postarea în care apare mesajul părintelui Onea

Mult mai clare au fost mesajele preoților pe grupurile de Whatsapp în care țin legătura cu credincioșii. Într-o captură obținută de Recorder, se poate vedea cum între enoriași au apărut îndoieli cu privire la integritatea avocatei Diana Șoșoacă, membru AUR și candidat la parlamentare.

Un preot de la o mânăstire din Neamț le-a transmis un mesaj audio elocvent, în care o compară pe Șoșoacă cu Apostolul Pavel și încheie cu un îndemn fără echivoc: „Trebuie să votăm partidul AUR”

Mesajul audio trimis de preotul din Neamț către enoriași

Unul dinte cei mai vocali membri ai partidului condus de George Simion, Diana Șoșoacă îl apără în instanță pe ÎPS Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, care a vorbit în termeni elogioși despre AUR: „Îi văd ca pe niște entuziaști care vor ca românii să nu mai fie umiliți și să fie uniți”.

Cele cinci județe în care AUR a obținut cele mai mari procente la alegerile din 6 decembrie sunt județe în care Biserica Ortodoxă are o influență puternică și un număr mare de credincioși practicanți: Suceava – 14,72%, Botoșani – 14,62%, Neamț – 14,4%, Constanța – 14,2%, Vrancea – 13,43%.

Așadar, să recapitulăm: un bazin de unioniști și tineri din galerii pe care George Simion l-a cultivat în peste zece ani de activism; un bazin de ultraconservatori și de ortodocși practicanți mobilizați fie de preoți, fie de organizații creștine cu care co-președintele Claudiu Târziu a cultivat legături strânse; un bazin de cetățeni furioși pe toată clasa politică, măcinați de frustrări acumulate în timp, dar potențate de pandemie și dornici să îmbrățișeze mesaje populiste și lideri providențiali.

Cele 540.000 de voturi obținute de AUR la aceste alegeri parlamentare nu mai par un fenomen atât de greu explicabil.

Ce este AUR?

O întrebare la care este mult mai greu de răspuns este, însă, aceasta: ce este, de fapt, partidul AUR? În ultimele zile, presa n-a obosit să scoată la lumină anomaliile din sânul acestei organizații, ceea ce a adâncit și mai tare confuzia.

AUR se prezintă ca un partid anti-sistem, dar are membri care au trecut prin toate partidele: de la generalul Mircea Chelaru (PUNR, PRM, PC) până la Francisc Tobă (PSD) și Antonio Andrusceac (USR).

AUR s-a declarat împotriva nepotismului din politică, dar are pe liste membri ai aceleiași familii.

AUR refuză eticheta de partid extremist, dar are printre lideri simpatizanți ai Mișcării Legionare.

Toate aceste contradicții ar putea fi explicate printr-o singură definiție: AUR este rezultatul ambiției unui singur om de a ajunge cu orice preț să conteze în politica românească. În virtutea acestei ambiții, George Simion a renunțat la orice filtru și a îmbrățișat orice om și orice idee care îl ajutau să-și atingă scopul.

Sub umbrela AUR s-au adunat: generali în rezervă, dacopați, persoane cu simpatii legionare, oameni acuzați de crime la Revoluție, activiști anti-mască, persoane anchetate pentru organizare de grup infracțional.

Unii au fost chemați în partid pentru capacitatea lor de a atrage voturi, alții pur și simplu pentru a umple locurile de pe liste. Desemnarea candidaților pentru alegerile parlamentare este o poveste incredibilă și foarte importantă pentru înțelegerea acestui fenomen.

În septembrie 2020, când au avut loc alegeri locale, AUR avea zece luni de existență și un număr redus de membri. George Simion se concentrase să-și crească popularitatea pe Facebook și ignorase nevoia unor filiale în teritoriu. Așa că partidul n-a reușit să înscrie candidați decât într-un număr mic de localități (aproximativ 5%, conform lui George Simion). În cea mai mare parte din țară, chiar dacă ar fi vrut să voteze cu AUR, oamenii pur și simplu n-ar fi găsit partidul pe buletinele de vot pentru că nu avea candidați la ei în localitate. Scorul general a fost sub 1% și multă lume a tras concluzia că AUR e un partid care poate fi ignorat. Rămâne totuși de notat că, acolo unde a candidat, AUR nu s-a făcut de râs. A reușit să câștige trei posturi de primar și aproape 100 de posturi de consilier local.

Era sfârșitul lui septembrie și mai erau două luni până la parlamentare. Ca să intre în cursă cu liste complete, AUR avea de această dată nevoie de minimum zece candidați în fiecare județ al țării (listă completă înseamnă numărul de locuri alocate în Parlament județului respectiv plus doi candidați peste acest număr).

Am sunat mai mulți reprezentanți AUR din diferite județe ale țării și din Diaspora și toți ne-au spus același lucru: aproape nimeni nu voia să candideze pe listele AUR.

”Ca pe timpul lui Ceaușescu: din mulgătoare – deputat”

Ion Filimon este liderul AUR Vaslui, dar în restul timpului coordonează o afacere în București. E basarabean, are cetățenie română din 2002 și spune că îl urmărește pe George Simion din 2016. În toamnă s-a hotărât să intre în AUR, motivat de „toate porcăriile care se întâmplă cu pandemia”. Când s-a înscris, a aflat că sunt județe în care nu are cine să organizeze o filială și a hotărât că poate să-și rupă două-trei zile pe săptămână pentru a merge într-un județ din Moldova. „Mie mi-a căzut Vasluiul, ca la o tragere la sorți”.

La Vaslui, Filimon a încercat mai întâi să caute candidați din mediul de afaceri, capabili să se susțină financiar în campania electorală. „Mă duceam la ei și le ziceam: «Bună ziua! Uite, sunt de la AUR. Am nevoie să completez dosare pentru depunerea la lista de deputați și senatori. Dacă sunteți dispus…». Toți m-au refuzat, nici nu voiau să discute. La un moment dat m-a sunat o doamnă din Hoceni, o comună pe lângă Huși, care mi-a zis că a aflat de AUR de pe internet și că ne susține. Am mers la ea, femeie muncitoare, are animale în curte. O cheamă Mihaela Becciu, am trecut-o a patra pe listă la Camera Deputaților. Să le arăt la oamenii ăștia de afaceri că putem face ca pe timpul lui Ceaușescu: din mulgătoare – deputat. Primul care mă căuta, îl puneam pe listă! Așa ne-am completat candidații!”.

Ion Filimon admite că, în fața acestei dificultăți de a găsi oameni dispuși să candideze pentru Parlament, a trecut-o în capul listei pentru Camera Deputaților pe jurista de la propria firmă. AUR a obținut 12,6% în județul Vaslui, iar Raisa Enachi, jurista sa, va fi deputat în Parlamentul României.

La Ialomița, campania AUR a fost coordonată din sufrageria familiei Boancă, el angajat Enel, ea profesoară. „Am făcut campanie cu banii noştri de buzunar. La noi acasă a fost sediul, dar n-am făcut ședințe sau întruniri cum se face la partidele vechi. Ne-am organizat cum am putut”, ne-a explicat Florin Boancă. AUR a obținut 12,7% în Ialomița, iar soția sa, Rodica Boancă, va fi senator în Parlamentul României.

„Merită să stric o pensie pentru România“

Dorel Acatrinei, coordonatorul AUR Suceava, crede că un impact important l-a avut și turul făcut de George Simion prin țară, cu autocarul. În timpul campaniei, Simion și susținătorii săi au circulat prin țară într-un autocar inscripționat cu sigla AUR. Opreau din loc în loc și fluturau steaguri sau țineau discursuri cu ajutorul unei boxe portabile. Turul cu autocarul n-a avut doar impactul întâlnirii directe cu cetățenii, ci a generat și materiale pentru campania din online. Dacă autocarul era oprit de poliție, membrii AUR intrau live pe Facebook și strigau că sistemul mafiot încearcă să-i saboteze.

„Eu am început să-mi dau seama de succesul nostru din numărul telefoanelor primite. Oameni din județ care vedeau ce postează George Simion pe Facebook și mă căutau. Am ajuns să dorm 4-6 ore pe noapte, ca să răspund la mesaje și la telefon. «Suntem un grup de 20-30, vrem să începem să facem campanie, cum procedăm?» Oameni simpli, de peste tot din județ”, ne-a povestit Dorel Acatrinei.

El susține că, pe lângă impactul din online, la Suceava a mai fost un factor determinant pentru succesul AUR: „Aici, la noi, e zonă de creștini adevărați. Oamenii-s cu Biserica. Și asta ne-a ajutat mult”.

În județul Vrancea, listele pentru parlamentare s-au completat până în ultima clipa. Cu două zile înainte de termenul limită, membrii AUR din județ nu găseau un om cu care să deschidă lista pentru Senat, așa că s-au dus la poarta lui Ilie Roșu, general în rezervă. „Domnu’ Roşu, dumneavoastră sunteţi un mare patriot. Ajutaţi-ne și veniţi alături de noi“. Generalul spune că a aruncat o privire pe programul partidului și a văzut că are la bază noțiunea de patriotism. A acceptat și a pus la bătaie pensia pe o lună de zile, ca să fie investită în campania electorală. „Am zis că merită să stric o pensie pentru a încerca să fac ceva pentru România”, ne povestește Ilie Roșu.

Vrânceanul e și un alergător cu experiență, are peste 255 de maratoane la activ și s-a gândit să folosească acest lucru în campania electorală. „Eu am parcurs în alergare aproape toate localităţile din judeţul Vrancea cu drapelul României şi cu steagul AUR. Colegii mei au zis: «Domn’e, stai, că nu o să câştigăm mare lucru aşa». «Dar ăsta e mesajul meu, lăsaţi-mă să-mi duc proiectul la capăt!», le-am spus”.

AUR a obținut 13,4% în Vrancea și generalul maratonist Ilie Roșu așteaptă acum confirmarea că a prins un loc de senator în Parlamentul României.

Ilie Roșu, general și maratonist, a deschis lista AUR pentru Senat în județul Vrancea

Cum s-a organizat AUR în Diaspora

Poate cel mai surprinzător lucru al acestor alegeri a fost scorul pe care AUR l-a obținut în Diaspora: aproximativ 25%.

În Spania, campania a fost coordonată de Vasile Bocșa, lucrător comercial la un supermarket și fost simpatizant PNL. Bocșa spune că a aflat de AUR pe internet și tot așa i-a convins și pe alții: „Nu prea am făcut campanie pe stradă, din cauza pandemiei. Mai mult online și prin telefoane. Pe Facebook, avem grupuri de WhatsApp, am discutat cu foarte multă lume. Eu zilnic vorbeam la telefon cu peste 20 de persoane”.

În Anglia, reprezentatul AUR este un suporter al echipei de fotbal Poli Timișoara, care l-a cunoscut pe George Simion prin peluzele stadioanelor. Ciprian Titi Stoica lucrează ca șef de echipă într-o stație de tren din Londra și spune că în trecut a votat cu PRM și cu PDL. Acum a intrat în AUR, iar campania a dus-o tot în mediul online: „Am mobilizat pe Facebook și i-am rugat pe toți să dea mai departe la prieteni și cunoscuți“.

Cel mai mare scor obținut de AUR în Diaspora a fost în Italia, unde a și câștigat alegerile cu 35%. Campania a fost coordonată de Ramona Lovin, o româncă căsătorită cu un basarabean și atrasă de mesajele unioniste ale lui George Simion, pe care l-a descoperit pe internet, cu mai mulți ani în urmă. A emigrat în 2004 și lucrează ca recepționeră.

Ramona Lovin (cu geacă roșie), alături de alți susținători AUR din Italia

Filiala AUR din Italia s-a înființat în luna ianuarie, iar două luni mai târziu a venit pandemia. „Am intrat în lockdown, s-a blocat totul în Italia și nu s-a mai putut ieși din case. Așa am avut timp de alocat pentru promovarea partidului și am plecat de la zero. Am început să iau de pe pagina lui George Simion tot ce se putea și le postam pe toate grupurile, cu contul meu de Facebook, cu contul soțului, cu contul cumnatului, cu al nepotului, cu toate conturile pe care le aveam la dispoziție, pe toate grupurile de români din Italia. M-am înscris pe o sută astfel de grupuri și am postat în toate astfel încât să ajungă la urechile românilor că a luat naștere această formațiune.

Fiecare like primit sau comentariu…, le urmăream pe toate. Fiecărui om care dădea un like îi trimiteam o cerere de prietenie, îl abordam în privat, îl invitam în grupurile noastre interne, ca să afle despre AUR și să vină alături de noi.

Într-o zi puteam să câștig cinci oameni, în alta zece, în altă zi poate niciunul, mă mai înjurau vreo 10-20, dar nu m-am descurajat și am mers așa luni de zile până am ajuns să ne facem cunoscuți în mediul online. Asta am făcut eu personal, fără să-mi fi cerut nimeni“.

Pentru că strategia ei funcționa tot mai bine, Ramona Lovin a fost desemnată să coordoneze și alte filiale din Diaspora. Coordonare însemna că îi îndemna pe românii din Grecia, Cipru sau Portugalia să posteze pe toate grupurile de Facebook posibile, de pe cât mai multe conturi.

„Poate și dorul de casă i-a făcut pe mulți să fie așa un pic mai naționaliști. În general, românii din străinătate sunt patrioți, că tot se spune că au trădat țara și au plecat“, concluzionează Ramona Lovin.



La realizarea acestui material au contribuit: Andreea Pocotilă, Andrei Udișteanu, Alex Nedea, Laurențiu Ungureanu, Sergiu Dimitriu, Mihai Voinea.

SUSȚINE PROIECTUL RECORDER
DONEAZĂ PENTRU JURNALISM
Conținutul nostru este gratuit, însă n-ar fi posibil fără oameni care plătesc pentru el. Salariile jurnaliștilor, deplasările în țară și toate celelalte cheltuieli necesare pentru funcționarea unei redacții sunt susținute din donațiile cititorilor. Contribuie și tu!
Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.