Cum ne văd refugiații ucraineni și ce am făcut pentru ei

poți asculta și pe
apple podcasts google podcasts spotify podcasts
Filip Standavid
podcast
susține

Se împlinesc zece luni de când Rusia a pornit la război împotriva Ucrainei, forțând aproape zece milioane de oameni să-și abandoneze casele. Peste trei milioane au ajuns în România, iar aproape 100,000 au și rămas. Inițial, a ajutat fiecare cum a putut. După care, grație fondurilor europene, lucrurile au început să se așeze.

Ce am reușit, totuși, să facem în 2022 pentru refugiații ucraineni? Destul sau prea puțin? Cum s-au integrat (dacă au făcut-o) și cum ne privesc astăzi ucrainenii care și-au făcut din România a doua casă?

Răspund, în acest episod, Anastasiia Konovalova, profesoară de limba engleză din Odesa care a ajuns la București în prima săptămână de după invazia rusească, și Sorana Stănescu – jurnalistă care a documentat, pentru „Decât o Revistă”, primele încercări de ajutorare a refugiaților din București.

Foto: Desene realizate de copiii ucraineni care învață la școli din București, cu ocazia Zilei Naționale a României. Sursa: Facebook Anastasiia Konovalova

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de UniCredit Bank. Partener: Aqua Carpatica.

Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts /Google Podcasts/Spotify. Avem și un cont dedicat de YouTube .

Cele mai recente
Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Claudiu Radu
Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația. 

Diana Meseșan