Cum zdrobește PSD statul paralel: sporuri de 25 % pentru șefii din serviciile secrete

  • În timp ce Liviu Dragnea denunță cheltuielile uriașe pe care statul român le face cu serviciile secrete și se jură că va zdrobi statul paralel, parlamentarii PSD-ALDE sunt preocupați de inechitățile suferite de ofițerii de informații și propun îndreptarea situației prin acordarea de sporuri. Propunerea urmează să fie dezbătută și votată în Parlament.

O scurtă cronologie:

9 iunie 2018. Peste 300.000 de simpatizanți PSD sunt aduși la București pentru un miting împotriva statului paralel. Liviu Dragnea ține un discurs virulent în care le spune oamenilor să se teamă, pentru că, deși nu o simt, sunt hăituiți, urmăriți și abuzați de acest dușman nevăzut: „Statul paralel trăiește și pe picior mare, are cheltuieli uriașe, toți am hrănit și încă hrănim prin munca noastră această mașinărie uriașă cu care se toacă destine și se înfrâng conștiințe”.

22 iunie 2018. La numai o zi după ce fusese condamnat la 3 ani și 6 luni de închisoare în primă instanță, Liviu Dragnea apare în fața presei și anunță că nu va face niciun pas înapoi. „Obiectivele mele rămân aceleași: programul de guvernare să fie pus în practică, și va fi pus, iar statul paralele să fie zdrobit, și va fi zdrobit!”.

28 iunie 2018. Parlamentarii Șerban Nicolae (PSD), Mihai Weber (PSD) și Marius Gheorghe Surgent (ALDE) depun la Senat o propunere legislativă prin care angajații cu funcții înalte din serviciile secrete și sistemul de apărare vor beneficia de sporuri salariale de până la 25 %.

Concret, parlamentarii PSD-ALDE au propus completarea Anexei VI a Legii-cadru nr.153/2017, care vizează salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Propunerea spune că „personalul care ocupă o funcție cu acces la informații clasificate secret de stat beneficiază de o majorare a salariului de bază/soldei de funcție cu până la 25 %”. Expunerea de motive se bazează pe faptul că personalul definit în Anexa VIII (Consiliul Concurenței, Curtea de Conturi, etc.) beneficiază deja de astfel de sporuri, în timp ce personalul din Anexa VI nu beneficiază.

În Anexa VI este cuprinsă „familia ocupațională de funcții bugetare din Apărare, Ordine Publică și Securitate Națională”, iar în această familie, printre cei care ocupă funcții cu acces la informații clasificate secret de stat și, implicit, vor beneficia de sporuri, se numără: primii adjuncți și adjuncții directorilor SIE și SRI („nu-mi e frică nici de Hellvig!)”, directorii STS și SPP („nici de Pahonțu!”), șeful Statului Major General al Armatei, secretari și subsecretari de stat din MAI, etc.

„Am spus eu vreodată că zdrobesc statul paralel?”

Deputatul PSD Mihai Weber, unul dintre cei trei inițiatori ai proiectului, spune că inițiativa vine să repare o nedreptate: “E vorba de un principiu, e vorba că trebuie să existe o echitate. Sunt instituții care gestionează informații clasificate și beneficiază de sporuri, iar altele care nu beneficiază deși umblă cu așa ceva…”. Întrebat cum se împacă această grijă pentru oamenii din servicii cu politica de zdrobire a statului paralel, Weber a devenit prudent: „Deocamdată e o propunere care va intra în dezbateri, nu știm când va intra în vigoare. În societatea românească nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, nu trebuie să existe niciun fel de abuzuri”.

Șerban Nicolae, al doilea parlamentar PSD aflat printre inițiatori, nu ne-a răspuns la telefon pentru a-și argumenta inițiativa, dar a făcut-o Marius-Gheorghe Surgent, deputat ALDE.

Surgent s-a arătat chiar deranjat că îi amintim de prioritățile pe care Liviu Dragnea, liderul coaliției din care face parte, le-a enunțat cu atâta aplomb: „Eu susțin această inițiativă pentru că nu mi se pare corect ca din doi oameni care au aceeași pregătire dar lucrează în instituții diferite unul să aibă sporuri și altul nu. Că printre beneficiari intră sau nu intră șefii serviciilor și că zdrobește sau nu statul paralel, astea sunt povești. Am spus eu vreodată că zdrobesc statul paralel? Eu am semnat o inițiativă legislativă, n-are nimic de a face cu nicio zdrobire”.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să