O cale sigură de a vedea mai limpede lumea, dincolo de lungul nasului, e să deschizi o carte. Iar calea pentru a o pricepe e încercarea sinceră de a-i cunoaște autorul. Nabokov scria că e greu să înțelegi un scriitor cu inima ori cu mintea, dar va fi mereu de ajutor șira spinării, când simți fiorul care o traversează.

Așa că dăm azi un ocol actualității stridente ca să trăim, o oră, în preajma lui Mircea Cărtărescu. Va fi un dialog tihnit despre credințe și despre demoni interiori, despre latura întunecată a naturii umane, dar și despre speranță, după sentimentul inutilității cu care scriitorul român cu cele mai importante premii literare s-a luptat, la începutul pandemiei.

Vorbim despre o lume în schimbare, despre virulența extremiștilor, dar și despre cea mai recentă carte publicată – volumul de versuri „Nu striga niciodată ajutor” (Humanitas, 2020). Facem tranziția de la cultura ignorată politic la bucuriile unui om care își iubește viața obișnuită, ca și pe cititorii pentru care scrie, „cu tandrețe și cu recunoștință”, de peste 40 de ani. Ne oprim firesc la cărțile cu care Mircea Cărtărescu și-a îmblânzit lunile de pandemie și la „gândirea de poet vizionar a lui Dumnezeu” pe care scriitorul și profesorul de literatură la Universitatea din București încearcă mai departe să o înțeleagă.

On the Record este un podcast săptămânal produs de Recorder și susținut de Banca Transilvania. Partener: Aqua Carpatica. Ne găsești pe toate aplicațiile importante: Apple Podcasts | Google Podcasts | Spotify. Avem și un cont dedicat deYouTube.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să