DNA și AFIR s-au autosesizat după ancheta Recorder despre rețelele de apă: primăriile, obligate să dea banii înapoi

În cele trei luni care s-au scurs de la publicarea investigației “Apă de băut” mai multe instituții ale statului român au pornit pe urmele neregulilor prezentate în materialul Recorder. Procurorii DNA au deschis un dosar penal, iar inspectorii din Ministerul Agriculturii au demarat controale în teren pe raza mai multor comune. Documentele întocmite în urma acestor verificări confirmă dezvăluirile noastre și propun măsuri dure împotriva firmelor și a primăriilor implicate.

În luna februarie, Recorder a publicat o amplă investigație despre rețelele de apă construite cu fonduri europene în zonele rurale din Oltenia. În material am arătat că proiectele au fost fraudate masiv de către firme conectate politic, schema fiind următoarea: primăriile organizau licitații pentru construirea rețelelor de apă și canal, dar procedura era doar de formă, căci firma câștigătoare se știa dinainte. Celelalte firme care participau la licitație erau descalificate înainte de a putea face o ofertă financiară.

În final, în loc să câștige societatea cu oferta cea mai bună și prețul cel mai mic, câștiga firma cu prețul cel mai mare, iar investiția făcută din acești bani se dovedea a fi o catastrofă. Prețurile lucrărilor erau mult supraevaluate, iar firma câștigătoare înlocuia echipamentele de ultimă generație pe care se obligase să le monteze, cu echipamente chinezești, mult mai ieftine decât cele originale.

Dovezile prezentate în materialul video de 40 de minute n-au putut fi ignorate de organismele de control naționale și europene. Oficiul European de Luptă Antifraudă a demarat cercetări proprii, iar inspectorii de la Ministerul Agriculturii și de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) au mers în teren să verifice proiectele.

Între timp s-au autosesizat și procurorii Direcției Naționale Anticorupție (DNA) care au deschis un dosar penal pentru infracțiunea de „folosire sau prezentare cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri din bugetul general al Uniunii Europene sau din bugetele administrate de acestea ori în numele ei”.

Surse din cadrul anchetatorilor ne-au spus că procurorii au ridicat până acum mii de pagini de documente care au stat la baza investițiilor.

Și în timp ce DNA este cu cercetările la început, controalele demarate în teren de Ministerul Agriculturii și AFIR s-au finalizat. Concluziile echipelor de control care au avut acces la toate documentele investițiilor, confirmă neregulile grave prezentate de Recorder. Asta reiese din procesele verbale de control trimise la primării.

Am extras câteva exemple relevante din documentele întocmite de echipele de control, pe care le-am pus în oglindă cu informațiile publicate de Recorder.



Finalul cercetărilor derulate în comuna Dobrosloveni, județul Olt, i-a făcut pe cei de la Agenția de Plăți și Investiții Rurale (AFIR) să ceară înapoi toți banii folosiți de primărie în proiect. „Având în vedere concluziile mai sus menționate, se impune recuperarea întregului ajutor financiar nerambursabil acordat beneficiarului și rezilierea contractului de finanțare. Valoarea cheltuielilor afectate de nereguli: 11.188.421,78 lei”, se arată în documentele AFIR obținute de Recorder.

Asta înseamnă că primăria Dobrosloveni este bună de plată. Va trebui să restituie aproximativ 2,3 milioane de euro, pe care îi obținuse din fonduri europene pentru construirea unei rețele de apă în comună. Acest lucru înseamnă, practic, falimentul localității, căci veniturile anuale proprii ale Dobrosloveniului sunt de aproximativ 300.000 de euro.

Pus în fața acestei realități, primarul din Dobrosloveni a negat situația, deși documentele sunt cât se poate de clare. Iată reacția lui:

Săptămâna viitoare vom reveni cu noi dezvăluiri despre rețelele de apă potabilă din mediul rural

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să