De la închiderea secțiilor de votare și până în prezent, în spațiul public au gravitat frânturi de informații și imagini care trimit la o posibilă fraudare a alegerilor locale din București. Pentru a pune ordine în această furtună de suspiciuni și necunoscute am încercat să vorbim cu toate părțile implicate și să înțelegem mecanismele pe care mulți nu mai au răbdare să le înțeleagă înainte de a vorbi despre fraudarea alegerilor.

Analiza de mai jos nu are pretenția de a da verdictul final, dar aduce un plus de lumină în aceste cazuri în care cu greu se mai pot distinge adevărurile de zvonuri și bunele intenții de încercările de manipulare.

1. Misterul proceselor verbale cărate cu brațul

De unde a pornit suspiciunea: Sorin Cătălin Tomescu, candidat PSD la Consiliul Local Sector 1, a fost surprins de mai mulți membri USR cărând un teanc de procese-verbale în original, care conțineau rezultatele votului de la mai multe secții din sector. Tomescu se afla în fața clădirii care găzduiește, la etajul 1, Biroul Electoral de Sector, a pătruns în incintă și a urcat la etajul 2, unde părea să funcționeze un sediu clandestin de campanie al PSD.

Membrii USR l-au urmărit pe Tomescu, au chemat poliția, au filmat întreaga scenă și au pus imaginile pe internet, invocând o tentativă de fraudare.

Ce am aflat după verificarea informațiilor: Procesele verbale care se întocmesc în fiecare secție după numărarea voturilor sunt emise în mai multe exemplare completate în original: două ajung la biroul electoral, restul sunt înmânate reprezentanților pe care partidele îi au în secții și care își pun semnătura pe aceste procese verbale, confirmând că voturile au fost numărate corect. Fiecare pleacă acasă cu un exemplar în original, pe care de obicei îl înmânează la partid pentru efectuarea unei numărători paralele. Așadar, un teanc de procese-verbale în original aflat în mâna unui membru de partid nu reprezintă în mod obligatoriu o fraudă.

Care sunt pozițiile părților implicate: Daniel Tudorache, liderul PSD Sector 1, spune că omul său se afla în posesia proceselor verbale pentru că le colectase de la reprezentanții din secții. „Acest băiat al nostru s-a întâlnit în parcarea de la Piața Mureș cu mai mulți membri din secțiile de votare pentru a prelua procesele verbale. De acolo trebuia să meargă la sediul PSD din Kiseleff, să le bage în baza noastră de date cu numărătoarea paralelă. Însă, între timp, l-au surprins, acolo, în parcare, niște revoluționari din USR, iar el a încercat să fugă de ei. Ca să scape, a intrat în clădire, unde avea niște prieteni la Direcția de Salubritate a Sectorului 1. Asta a fost prostia lui, că l-am și întrebat: «Bă, de ce nu te-ai urcat tu în mașină să vii în Kiseleff». Și a zis că s-a speriat.“

Contactați de Recorder, reprezentanții Autorității Electorale Permanente (AEP) au susținut că deținerea unui teanc de procese verbale în original de către o anumită persoană n-o poate ajuta pe aceasta să comită o fraudă. Asta pentru că după ce voturile dintr-o secție sunt numărate se întocmește un proces verbal care este fotografiat cu tableta specială aflată în secția respectivă, iar poza este încărcată instant în serverul AEP. Orice modificare ulterioară a procesului verbal devine inutilă pentru că varianta inițială este deja în server, accesibilă oricărui cetățean. „Dacă procesul-verbal din secția de votare a fost făcut în prezența majorității membrilor și și l-au asumat cu semnătură, a fost pozat cu tableta și urcat pe server, nimeni nu mai poate contrazice acel lucru. Nu schimbă situația nici faptul că cineva ar avea un sac de procese verbale originale”, ne-a explicat un oficial AEP.

Remus Șerban, unul dintre membrii USR care l-au suprins pe reprezentantul PSD cu procesele verbale în brațe, admite că el și colegii său nu au nicio dovadă de fraudare prin intermediul proceselor verbale: „Da, e posibil ca ele să fi fost colectate de la reprezentanții lor din secții și să nu fie nicio fraudă. Dar rămâne un lucru foarte suspect și anume faptul că la Direcția de Salubritate Sector 1, chiar deasupra Biroului Electoral de Sector, funcționa un sediu ilegal de campanie al PSD. Am găsit acolo un flipchart cu statistici din secții și procese verbale în alb care au fost ridicate de poliție”.

Daniel Tudorache a negat că la Direcția de Salubritate s-ar fi aflat un sediu clandestin de campanie. Poliția a anunțat astăzi că a deschis un dosar penal pentru cercetarea situației invocate de reprezentanții USR.

2. Misterul codurilor QR tăiate cu foarfeca

De unde a pornit suspiciunea: Clotilde Armand, candidata USR-PLUS la Primăria Sectorului 1, a postat pe Facebook fotografia unui proces verbal al cărui cod QR din colțul stânga jos este acoperit cu un alt cod aflat pe o hârtiuță decupată cu foarfeca. „Așa a numărat PSD voturile, cu foarfeca”, a scris Clotilde Armand, sugerând o fraudă prin această metodă. Pe internet au început apoi să circule și alte procese verbale aflate pe serverul AEP și având aceeași hârtiuță decupată în locul codului inițial.

Ce am aflat după verificarea informațiilor: Am încercat în primul rând să aflăm care este rolul codurilor QR inscripționate pe fiecare filă a proceselor verbale și pentru asta am solicitat explicații de la Institutul Național de Statistică, care a asigurat secretariatul tehnic al procesului electoral, și de la Serviciul de Telecomunicații Speciale, instituție responsabilă cu funcționarea tabletelor aflate în secții.

A rezultat că scopul codului QR este acela de a-l ajuta pe operatorul de tabletă să nu greșească atunci când scanează procesul verbal pe care îl încarcă în serverul AEP. Pentru că fiecare proces-verbal are mai multe file și în fiecare secție se întocmesc mai multe procese verbale (primărie generală, primărie de sector, consilii), codul alocă în mod automat fiecare filă în ordinea și în secțiunea potrivită. Fără cod, aplicația nu permite scanarea.

„Din codul QR, în momentul fotografierii, aplicația existentă pe tabletă știe să aranjeze paginile fotografiate în ordinea corectă, să facă orientarea corectă a imaginii și cărui tip de proces verbal să îi asocieze fotografiile. Exemplu de informație cuprinsă într-un cod QR: P#2#4. Este vorba despre un proces verbal de Primar și a fost fotografiată pagina 2 din 4. După cum se observă, în codul QR nu sunt incluse informații ce țin de rezultatele votării”.

Și Autoritatea Electorală Permanentă a comunicat că prin schimbarea unui cod QR nu se pot influența rezultatele, iar motivul pentru care în unele procese verbale figurează un cod aflat pe o hârtiuță decupată este acela că în secții au existat probleme cu tipizatele pe care s-au întocmit procesele verbale. Pe multe dintre ele codul QR a fost imprimat prost, motiv pentru care nu putea fi scanat și bloca încărcarea procesului verbal în sistem. Unii au găsit soluția de a printa codul pe o altă hârtie și de a-l suprapune.

Situația este confirmată și de Adrian Ștefan Clopotari, reprezentant USR intr-o secție de vot din Sectorul 1: „La noi în secție s-au chinuit 30 de minute să scaneze codul, pentru că nu funcționa. Nu a fost vorba de nicio fraudă la mijloc, acele coduri nu influențează cifrele”.

Ce spun părțile implicate: Liderii USR au dat înapoi astăzi și au admis că suspiciunile ridicate în privința codurilor QR au fost neîntemeiate. „Chestiunea acea cu QR, codul lipit – ca să mai eliminăm din paranoia – este una procedurală. De pe unele procese verbale nu se poate citi şi mi-au arătat cei din personalul secţiei de sector că le lipesc. Le-au primit de la STS, sunt înseriate, totul pare în regulă”, a declarat Dan Barna, președintele USR.

3. Misterul voturilor USR-PLUS mutate la alte partide

De unde a pornit suspiciunea: mai multe informații rostogolite pe rețelele de socializare au arătat neconcordanțe între rezultatele scrise cu pixul în procesele verbale și cele afișate pe portalul AEP – prezenta.roaep.ro. Practic, într-unul din cazuri (secția 197 din București), Nicușor Dan figura cu 0 voturi în sistemul electronic al AEP, în timp ce în procesul verbal atașat pentru aceeași secție apărea cu 305 voturi.

Ce am aflat după verificarea informațiilor: în cursul zilei de azi, situația de la secția 197 a fost corectată, cele 305 voturi fiind transferate de la Ioan Sârbu, candidatul Alianței Pro București 2020, la Nicușor Dan. Un reprezentant AEP ne-a transmis, fără a-și asuma public declarația, că în astfel de cazuri este, de obicei, vorba de o greșeală umană, nu de o încercare de fraudare. Tocmai de aceea există mai multe categorii prin care trec datele în procesul de validate: provizorii, parțiale și finale. Datele provizorii sunt cele urcate în sistem direct de președinții secțiilor de votare prin intermediul tabletelor; aici apar cel mai frecvent greșeli. Datele parțiale sunt comparate la Biroul electoral de sector sau județean – cifrele din sistem vs. procesele verbale scanate. Datele finale urmează să fie avizate de Biroul Electoral Central.

Ce spun părțile implicate: Reprezentantul Autorității Electorale Permanente arată diferențele dintre categorii: „Dacă vă uitați la date parțiale sau date provizorii, înseamnă că nu au primit validarea finală. Unele secții sunt în procedură de verificare și veți vedea că astăzi vor rectifica și pe site. Urmăriți câteva situații în care sunt discrepanțe între datele din procesul verbal și datele introduse și o să vedeți la sfârșit, la rezultate finale, că va apărea modificarea în sistemul electronic conform procesului-verbal și lângă va fi urcată o hotărâre a biroului electoral al secției de votare.”

Explicațiile oferite de AEP în această speță nu exclud existența unor încercări de fraudare, iar semnalarea lor în spațiul public a avut un efect benefic, care a pus presiune pe autorități pentru efectuarea unor verificări suplimentare. De altfel, instituțiile cu atribuții în domeniul electoral (Autoritatea Electorală Permanentă, birouri electorale de circumscripție, Biroul Electoral Central) n-au ieșit în spațiul public cu comunicate oficiale pe marginea acestor suspiciuni, alimentând speculațiile de fraudă.

Editori: Cristian Delcea, Mihai Voinea.