Fabrică de diplome pentru asistenți medicali. „E un dezastru. Sunt riscuri mari pentru viața oamenilor”

Ești acceptat fără examen de Bacalaureat, nu trebuie să dai pe la cursuri și nici să frecventezi orele de practică. Vorbim de o instituție de învățământ subvenționată de stat și de o meserie în care lipsa de pregătire poate face diferența între viață și moarte.

Școala Postliceală Sanitară de stat din Drobeta Turnu Severin aplică cu succes acest tipar și produce anual în jur de 150 de asistenți medicali generaliști și peste 50 de asistenți medicali de farmacie. Oameni cu diplomă de absolvire care primesc undă verde să lucreze în spitale și clinici din țară sau din străinătate.

Angajați din interiorul instituției de învățământ susțin că unii dintre acești cursanți trec pe la școală doar la înscriere și la absolvire, iar cei care vin o fac degeaba, de foarte multe ori, pentru că nu are cine să le predea. Mulți dintre profesori nu vin nici ei la cursuri, fapt confirmat și de concluziile unui control ITM de la finalul anului trecut, care a descoperit că 20 de angajați ai Postlicealei au alte joburi în intervalul în care ar trebui să fie la școală.

La finalul celor trei ani de studii, toți cursanții intrați în examenul de absolvire promovează. O complicitate generală la care Ministerul Educației asistă pasiv, deși a primit sesizări cu privire la neregulile grave de la Turnu Severin.

„Sunt și elevi care vor să învețe, dar n-au cu cine”

Postliceala Sanitară din Severin are 33 de angajați cu contracte de muncă cu normă întreagă și 34 de asistente și medici asociați, care sunt contractați la plata cu ora pentru cursurile teoretice și practice. Dintre cei din urmă, majoritatea sunt angajați ai Spitalului Județean din Severin, restul – la farmacii sau clinici private.

Școala le oferă cursanților posibilitatea să se specializeze în medicină generală sau în farmacie. În prezent, sunt înscriși 200 de elevi la specializarea Asistenți medicali de farmacie (AMF) în cei trei ani de studiu și 380 de elevi la Asistenți medicali generaliști (AMG). La școlile postliceale se poate înscrie oricine a absolvit 12 clase, indiferent dacă a luat sau nu examenul de Bacalaureat. Majoritatea cursanților sunt încadrați pe locurile subvenționate de stat. Există însă și elevi pe locuri cu taxă – 2.500 de lei pe an – în anii în care numărul celor înscriși depășește numărul locurilor bugetate.

În teorie, totul sună bine: „Practică în spitale și farmacii, instruire cu aparatură medicală modernă și certificat de nivel V avansat”.

Surse din cadrul școlii ne-au semnalat însă că această pregătire promisă pe hârtie este departe de a se întâmpla și în realitate.

Sursele Recorder susțin că profesorii pe care școala îi plătește pentru a preda cursuri teoretice și practice dau rar pe la ore, principalul motiv fiind acela că au alte joburi, fie în cadrul Spitalului Județean, fie la diverse clinici private.

„Sunt și elevi care vor să învețe, dar n-au cu cine! Profesorii nu vin la școală, au alte joburi sau preferă să își facă treburile personale. Și sunt plătiți din banii statului”, spun sursele noastre din cadrul școlii.

Un control efectuat de ITM la Postliceala din Severin în toamna anului trecut a descoperit 20 de cadre didactice al căror program de la școală se suprapune cu cel de la principalul angajator. 

„Am găsit inadvertențe privind timpul de muncă, prestarea activității fiind simultană la alți angajatori sau la cabinetele medicale private”, ne-au transmis reprezentanții Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Mehedinți.

Au fost descoperite cazuri care aveau și 2.000 de ore de lucru pe an la câte trei angajatori. Adică ar fi lucrat 24 de ore pe zi. Constatările ITM au fost transmite către Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ Mehedinți și către Curtea de Conturi a României.

În ciuda acestor evidențe, Ministerul Educației nu a considerat necesar să verifice situația și să ia vreo măsură. Ministerul ne-a transmis în scris că Postliceala Sanitară de la Turnu Severin nu a fost vizată în ultimii cinci ani de vreo verificare a Corpului de Control al ministrului. Asta în timp ce sursele noastre din școală susțin că au sesizat neregulile în mai multe adrese către Minister și Inspectoratul Școlar Județean Mehedinți, în decursul anului 2023.

Recorder a solicitat o poziție oficială și din partea Inspectoratului Județean Școlar Mehedinți, însă această cerere a fost ignorată. Inspectoratul este condus de Alin Ion Tomoescu, consilier județean PSD și fostul soț al Stelianei Pantea, directoarea Postlicealei Sanitare din Turnu Severin. Tomoescu a fost el însuși în conducerea Postlicealei, iar presa a scris că la acel moment avea cinci locuri de muncă în paralel, dintre care patru în instituții arondate sistemului de educație. Acum are șase, conform declarației de avere din 2024.

O enigmă: câți elevi sunt la cursuri în școală?

Am mers într-o zi de luni din timpul anului școlar să vedem cât de serioasă este activitatea didactică la Postliceala din Turnu Severin. Steliana Pantea, directoarea școlii, a refuzat dialogul și a trimis-o la poarta școlii pe secretara Alexandra Rădoi, însoțită de două profesoare.

„Nu putem spune”, au răspuns acestea când au fost întrebate câți elevi sunt prezenți la cursuri în ziua respectivă. „Prezență 100% nu poate să fie, că au și ei alte probleme.”

Secretara Rădoi a încercat să salveze momentul de stânjeneală: „Școala pare goală pentru că mulți elevi sunt la practică”.

Ne-am deplasat, în aceeași zi, și la Spitalul Județean din Severin, unde trebuia să facă practică anul I Asistență medicală generalistă. Conform orarului, cei aproximativ 140 de elevi erau împărțiți în cinci grupe – fiecare cu instructorul lui școlar, fiecare în câte o anumită secție a spitalului. Nu am avut acces în toate secțiile, însă am putut intra la Medicină Internă și Ortopedie.

La Ortopedie, nu era prezent niciun cursant din cei 30 înscriși în grupa care ar fi trebuit să se afle la practică în acel moment. Nu era prezentă nici instructoarea Aneta Ocneanu, angajată a școlii care ar fi trebuit să-i coordoneze. Mai mult, șefa de secție de la Ortopedie nici măcar nu cunoștea numele profesoarei îndrumătoare, semn că absența acesteia și a cursanților este un lucru constant.

În anul școlar 2023-2024, Școala Postliceală Sanitară de stat a plătit către Spitalul Județean Drobeta Turnu Severin 24.200 de lei pentru ca 440 de elevi să-și desfășoare aici practica. Colaborarea dintre cele două instituții durează de 15 ani, au transmis reprezentanții spitalului.

Prezența la practică: 2 elevi din 60 și niciun instructor

La Medicină Internă, am găsit două eleve la practică, deși pe orar figura tot o grupă cu 30 de cursanți. Cele două eleve au recunoscut că nici măcar nu o cunosc pe instructoarea Dana Covaciu, care le era desemnată. 

Oamenii din spital ne-au spus că aceasta ar fi fost în incinta unității sanitare în ziua respectivă, dar a plecat la ora 10.00 dimineața, în condițiile în care programul de practică pe orar era de la 7.00-15.00. 

Elevele ne-au povestit că niciodată n-au fost mai mult de cinci cursanți la sesiunile de practică, iar procedura a fost mereu aceeași: cine ajunge la spital apelează la șefa de secție pentru a fi repartizat unor asistente, angajate ale spitalului. Se descurcă, practic, fără instructorii plătiți de școală.

Contactate telefonic, cele două instructoare care lipseau de la program nu au dorit să explice motivele pentru care nu s-au prezentat la cursuri. Ulterior, ne-au transmis în scris mesaje similare: „Datele referitoare la activitatea mea didactică pot fi verificate de către instituțiile cărora mă subordonez”. Amândouă sunt angajate cu normă întreagă ale școlii sanitare.

În loc să monitorizeze prezența profesorilor la cursuri, conducerea școlii preferă să acopere neregulile printr-o modificare în condica profesorilor: a fost eliminat intervalul orar în care își desfășoară activitatea didactică instructorii de practică, ceea ce le permite să-și ajusteze programul din pix. 

Modificarea condicii s-a realizat la finalul lui 2023, la scurt timp după ce Postliceala din Turnu Severin a fost controlată de ITM Mehedinți, spun sursele noastre din școală. Reglementările Ministerului Educației cer ca foile de condică să conțină exact perioada în care cadrele didactice sunt la serviciu.

O altă întrebare care se ridică cu privire la instructorii de practică este cum ar putea aceștia să respecte programul de muncă atât la școală, cât și la spitalul unde au funcția de bază. 

Conducerea Postlicealei Sanitare pretinde că acești profesori își iau concediu de la spital pentru a ține cursurile practice. Însă majoritatea colaboratorilor au de la 4 până la 10 săptămâni de practică numai în decursul a două module școlare (6 luni), în timp ce orice angajat încadrat în câmpul muncii are 4-5 săptămâni de concediu de odihnă pe an.

„Întotdeauna se poate mai bine”

Pentru a verifica dacă absenteismul uriaș al cursanților are vreun efect în situația lor școlară, am trimis către Postliceala Sanitară din Turnu Severin o solicitare cu privire la numărul exmatriculărilor din ultimii ani. Ni s-a răspuns că, în cazul promoției 2024, la specializarea AMG s-a început cu 210 cursanți, iar pe parcursul celor trei ani de studii au fost exmatriculați 53, adică aproximativ 25%. La AMF, au fost exmatriculați 18 elevi din 84 înscriși, adică 21%.

Sursele noastre din școală susțin însă că procentul exmatriculărilor ar trebui să fie cu mult mai mare, întrucât absenteismul este o problemă larg răspândită. Aceleași surse acuză conducerea Postlicealei Sanitare că îi obligă pe profesori să încadreze la corigențe elevi care ar fi trebuit exmatriculați: „Am elevi care nu au participat deloc la școală anul ăsta. Deloc! Nu i-am văzut la față, nu știu cine sunt. Și ne-a obligat să îi trecem corigenți, deși au peste 30% absențe nemotivate și asta ar fi trebuit să atragă după sine exmatricularea”. 

Conform acestui scenariu, acești elevi ajung în final la examenul de absolvire și obțin diploma de asistenți pentru că „oricum, la examene n-a picat nimeni niciodată”.

În discuția pe care am avut-o la poarta școlii, secretara Alexandra Rădoi a recunoscut că „nu prea s-a întâmplat să nu ia cineva examenul”. „Acum că unul ia 10 și unul ia 5, asta e, important e să termine”, a mai spus aceasta.

Le-am întrebat pe cele două profesoare care o însoțeau dacă cred că nivelul pregătire al cursanților pe care îi educă este suficient pentru ca aceștia să profeseze în spitale. „Nu putem spune asta, nu putem spune că suntem cu conștiința împăcată că ies pregătiți să lucreze în spital. Întotdeauna se poate mai bine”, ne-a răspuns una dintre cele două femei.

Președintele Ordinului Asistenților: „Este un dezastru!”

„Dacă școala este o afacere și nu are ca obiectiv un serviciu social, atunci riscurile sunt foarte mari pentru sănătate și pentru viața oamenilor. Spre deosebire de fabrica de șuruburi, unde poți să arunci materia primă dacă greșești un șurub, în spitale e mai complicat să greșești”, explică, pentru Recorder, Mircea Timofte, președintele Ordinului Asistenților Medicali din România. 

Similar Colegiului Medicilor, Ordinul Asistenților este organizația profesională care îi reunește pe toți asistenții medicali care profesează în România și care le acordă absolvenților de școli postliceale sanitare sau de facultăți certificatele de status profesional. Din postura de conducător al acestei organizații, Timofte spune răspicat că nivelul de pregătire cu care asistenții medicali ies din sistemul de învățământ postliceal sanitar este o mare problemă.

„Este un dezastru în învățământul postliceal sanitar. Nu mai e școală, e o afacere: trebuie să luăm niște salarii pentru niște cadre didactice care nu vin să predea, trebuie să plătim niște oameni care să nu supravegheze elevii din spital și așa mai departe.”

Mircea Timofte, președintele OAMR:

„Nu știm câte mii de asistenți produce sistemul anual”

Singura autoritate implicată în gestionarea școlilor postliceale sanitare – de stat sau private – este Ministerul Educației. Cel al Sănătății nu are niciun cuvânt de spus. Iar comunicarea cu privire la activitatea acestor școli este opacă. „Nu există date clare despre câți absolvenți produce anual sistemul de învățământ sanitar și câți sunt necesari pentru sistemul de sănătate din România și din Europa. Am încercat și eu să aflu aceste informații de la ARACIP (Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar), de la Ministerul Educației, dar fără succes. Probabil că, fiind o afacere, se gândesc că nu trebuie să știm noi câte mii de asistenți medicali ies în fiecare an”, spune Mircea Timofte.

Ce se cunoaște este că foarte puțini, aproximativ 10% din absolvenții de postliceale, reușesc să promoveze concursurile organizate de spitale pentru ocuparea locurilor vacante, ceea ce ridică încă un semn de întrebare cu privire la pregătirea cu care aceștia ies din școlile sanitare.

Asistenții medicali ieșiți din fabricile de diplome ale statului român pot ajunge fără probleme să îngrijească bolnavi, având în vedere că în multe unități medicale private nu este nevoie de un concurs riguros, iar în spitalele de stat au fost semnalate de-a lungul timpului numeroase nereguli la angajare.

Mircea Timofte spune că Ministerul Educației – prin ARACIP – a aprobat în jur de 240 de școli postliceale sanitare, un număr exagerat de mare. Multe se află în localități unde nu funcționează niciun spital, fără ca cineva să-și pună problema unde și în ce condiții se va realiza pregătirea practică a cursanților.

„Aceste școli nu ajung să le dea absolvenților competențele așa cum sunt ele prevăzute în standardul de pregătire profesională.”

O problemă veche, generalizată

În ultimii cinci ani, au apărut mai multe articole despre problemele sistemice care planează asupra școlilor postliceale sanitare:

• Februarie 2024: 11 italieni au obținut diplome false de asistenți medicali de la Școala „Eugen Nicoară“ din Reghin, deși nu au participat la cursuri și nu cunosc limba română.
• Mai 2023: Într-un reportaj Digi24, un angajat al unei școli postliceale sanitare îi confirma jurnalistei că prezența la cursuri nu este foarte atent monitorizată și poate fi rezolvată cu o scutire medicală. 
• Ianuarie 2019: Același lucru era subliniat și de secretara unei alte postliceale sanitare private: „Nu suntem exigenți” cu prezența. Reportajul ProTV venea ca urmare a unei anchete de presă din Suedia, care dezvăluise o rețea românească de diplome false de asistenți medicali. 
• Un raport al Corpului de Control al ministrului Educației din 2019 arăta că cele mai frecvente probleme descoperite în patru postliceale sanitare au fost: numărul mare de angajați la plata cu ora – asistenți medicali sau medici; prezența elevilor la practică nu era verificată și monitorizată; participarea elevilor la orele de teorie era scăzută.