Hai în sat la operă: proiectul care trezește la viață comunitățile rurale

Dacă aveți impresia că viața culturală a satelor din România e mai degrabă un moft decât o chestiune importantă, atunci trebuia să fiți la Mărișel pe 11 noiembrie 2018. Pentru că la Mărișel (o comună de o mie și ceva de locuitori din județul Cluj) s-a cântat muzică de operă la căminul cultural, iar satul s-a trezit dintr-o dată la viață. Și n-a fost doar glasul ascuțit al sopranelor răsunând peste munții Gilăului, a fost o atmosferă de sărbătoare care s-a întins peste toată comunitatea. O senzație aparte că iată!, și la Mărișel se întâmplă ceva. Bărbații și-au pus pălăriile bune, iar femeile au scos de la naftalină cele mai frumoase broboade.

Pe scena căminului cultural au urcat artiști ai Operei Naționale și ai Operei Maghiare din Cluj-Napoca. S-au cântat arii celebre de operă și prelucrări ale unor șlagăre românești. Sătenii din Mărișel au asistat bucuroși la acest spectacol: „Noi suntem cu muzică populară. Operă n-am văzut niciodată, dar ne-a plăcut! O fost fain. Fain-fain!”.

Satele și cultura

Evenimentul de la Mărișel a fost al treilea dintr-o serie de zece spectacole de operă programate lunile acestea în comunități rurale din județul Cluj. Proiectul se numește „Hai în sat la operă” și este pus în practică de Asociația Culturală „Hai în Sat”, o organizație non-guvernamentală care își asumă misiunea de a contribui la culturalizarea şi educarea tinerilor din comunităţile rurale și la revitalizarea satului românesc.

Cât de importantă este o asemenea misiune? Datele culese de Institutul Național de Statistică spun că 85 % dintre românii care trăiesc în mediul rural nu au fost niciodată la teatru sau la operă.

La toate concertele din cadrul proiectului „Hai în sat la operă” intrarea este liberă, iar discursurile politice sunt interzise. Pe scenă urcă doar artiștii, iar oamenii vin doar ca să asculte muzică. Poate să pară puțin, dar este, de fapt, un lucru extraordinar. Obișnuiți ca la căminul cultural să aibă loc doar sindrofii și evenimente electorale, sătenii constată că lucrurile pot să arate și altfel.

Ziua de 11 noiembrie 2018 a picat într-o duminică și oamenii din Mărișel s-au adunat curioși la căminul cultural. Nu faptul că au văzut un spectacol de operă a contat cel mai mult pentru ei și nici că în Mărișel a avut loc un eveniment cultural. A contat că au stat unii lângă alții, tineri și bătrâni, simțind că satul lor e viu și că împreună alcătuiesc o comunitate.


Acest articol a fost realizat în parteneriat cu Kaufland România. „Hai în sat la Operă“ este o inițiativă din cadrul programului #ÎNSTAREDEBINE, derulat de Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, cu sprijinul și la inițiativa Kaufland România.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.