Lungul drum către casă: când dorul de România te obligă să te apuci de afaceri

Din marile orașe sau din cătunele neștiute ale României se ridică tot mai adesea mici întreprinderi ale unor oameni care nu și-au pierdut încrederea în această țară. Odată cu ei apare o nouă categorie de antreprenori: cei care au curajul să pornească afaceri bazându-se doar pe determinare și creativitate. Cu sprijinul UniCredit Bank, Recorder vă prezintă  serialul „Romanian stories“, o colecție de reportaje despre începuturi, nopți nedormite și mari speranțe.

În 2014, cu câteva zile înainte de Crăciun, patru tineri din Cisnădie s-au așezat la o masă să bea bere și să discute ce vor să facă cu viața lor. Aveau puțin peste 30 de ani și împliniseră deja un deceniu de când își câștigau existența practicând tot felul de meserii prin diverse țări ale Europei. S-au gândit că ar fi momentul să schimbe ceva, așa că au luat o decizie: ne întoarcem acasă și pornim o afacere.

În timpul care s-a scurs de atunci, au trecut prin toate fazele unor antreprenori porniți la drum fără niciun fel de experiență: au luat țepe, au învățat din greșeli, s-au adaptat la cerințele pieței și s-au lecuit de ideea că banii se pot câștiga peste noapte. Și, într-un final, au scos-o la capăt: Laurențiu, Silviu, Rareș și Mihai au acum propriul atelier în care prelucrează lemn vechi și îl transformă în mobilier de lux. Iar „Serious Wood”, firma pe care au înființat-o, este deja pe profit și are comenzi din toate colțurile României.

Cea mai mare greșeală: să-ți dorești să faci bani peste noapte

În preajma acelui Crăciun din 2014, în afară de beri s-au mai pus pe masă și câteva idei de afaceri. Și după o noapte întreagă de discuții și calcule naive, cei patru prieteni s-au despărțit convinși că tocmai găsiseră varianta câștigătoare. În anii petrecuți prin Occident constataseră că lemnul vechi e o materie primă foarte căutată, așa că totul li s-a părut dintr-o dată ușor: mergem prin țară, cumpărăm lemn vechi și îl vindem mai departe. Astăzi, lui Rareș Scrob, unul dintre cei patru asociați, îi vine să râdă de cum au gândit atunci: ”Asta e cea mai mare greșeală: să-ți dorești să faci bani peste noapte și să crezi că va fi foarte simplu”.

Dar n-a fost simplu deloc. După ce s-au hotărât să pornească afacerea, băieții din Cisnădie și-au pus economiile laolaltă și au plecat în Maramureș, de unde au cumpărat trei case vechi, convinși că vor putea să valorifice lemnul. L-au încărcat într-o dubă, l-au adus la Cisnădie și au început să caute clienți. Au constatat că antreprenoriatul e mai greu decât își imaginaseră: „Toți care au venit să le vadă ne-au cam dat peste nas: că nu sunt bune, că n-avem ce face cu ele, că am dat banii degeaba. Și ne-am dat seama că treaba asta, cu mercenarii de lemn vechi, nu prea ni se potrivește”.

Dezamăgiți, cei patru tineri s-au așezat pe grămada de lemne pe care tocmai o cumpăraseră și s-au gândit, din nou, la ce-ar putea să facă cu viața lor. Și dacă tot aveau lemnele s-au întrebat dacă n-ar putea încerca ei să le prelucreze. Nu era tocmai o întrebare ușoară: până atunci, fuseseră șoferi de TIR, mecanici auto, muncitori în construcții, dar niciodată nu avuseseră de a face cu tâmplăria. Într-un final, unul dintre ei a răspuns: Bă, nu e din altă lume, putem s-o facem.

Previous Next

Fiecare bucată de lemn are o poveste

Mânați de această convingere, Laurențiu, Silviu, Rareș și Mihai au început să-și amenajeze un atelier într-o hală de la marginea orașului. Apoi și-au cumpărat câteva scule și au stat de vorbă cu restauratori de mobilă ca să învețe câte ceva despre cum trebuie lucrat cu lemnul înobilat de trecerea timpului. „Multe lucruri le-am învățat pe parcurs, am constatat că sunt tot felul de secrete pe care nu ți le spune nimeni și trebuie să dai cu capul de sus ca să le înveți. Dar până la urmă am transformat într-un avantaj faptul că nu știam deloc tâmplărie. Tâmplarii de meserie sunt conservatori și nu vor să iasă din anumite reguli. Noi am avut libertate să încercăm orice”, spune Rareș Scrob, pe care ceilalți îl împing mereu în față, pe post de purtător de cuvânt.

După ce și-au amenajat atelierul, cei patru au înființat firma Seriosu Wood și au început să confecționeze piese de mobilier, așa cum se pricepeau: rame de oglindă, măsuțe de cafea, minibaruri. Au observat că dincolo de munca și de priceperea lor, cel mai mare avantaj al produselor pe care le confecționează este dat de aspectul lemnului vechi, ale cărui nervuri și culoare specială nu pot fi reproduse industrial. În scurt timp, au început să vină comenzile și afacerea s-a pus în mișcare.

„Serious Wood” a ajuns, la sfârșitul anului trecut, la o cifră de afaceri de 160.000 de lei, iar anul acesta se preconizează mai mult. Nu sunt cifre impresionante, însă cei patru asociați spun că nu vor să forțeze o dezvoltare prea rapidă a afacerii, pentru că asta ar afecta din calitatea produselor. „Noi nu putem produce industrial, finisăm lemnul la mână și fiecare piesă de mobilier este unicat. Dacă fac zece mese o să semene ca dimensiuni, dar ca textură, ca nuanță, nu au cum să semene una cu alta, pentru că fiecare bucată de lemn învechit este diferită. Natura face cele mai frumoase lucruri, nu noi. Patina timpului nu poate fi reprodusă industrial”.

Lemnul, marele secret al acestei afaceri, este adus din toate colțurile țării: grinzi de casă, șure dezafectate, obloane și, în general, orice fel de lemn vechi, în special lemn masiv, prelucrat prin bărduire cu zeci sau sute de ani în urmă. Băieții de la „Serious Wood” merg personal prin țară pentru a căuta lemnul, pentru că, spun ei, este important să cunoști povestea fiecărei bucăți pe care o folosești la confecționarea unei piese de mobilier. „Întrebăm cine a stat acolo sau a cui a fost casa. Și clientul poate să știe că a cumpărat o masă făcută dintr-o grindă care a fost a familiei Zigler din satul Rotbav, județul Brașov. Deci are o poveste, e altceva față de atunci când cumperi o mobilă din magazin, făcută din prefabricate”, spune Rareș Scrob.

Mobila produsă de Serious Wood poate ajunge la peste 1.000 de euro pe bucată, dar cei patru băieți spun că prețurile lor sunt mult mai mici decât cele practicate în Occident pentru același tip de mobilier: “Noi nu vindem scump, vindem cu prețul corect. Și mergem pe promovare din gură în gură. Unde am avut o comandă, de obicei a mai venit încă una, pentru că omul le-a arătat prietenilor și le-a plăcut. E cea mai eficientă formă de marketing”.

„Ba da, ne certăm”

Acum, după aproape trei ani de când s-au adunat să bea bere și să facă planuri de viitor, cei patru tineri din Cisnădie spun că marea lor realizare este că această afacere i-a făcut să se întoarcă acasă și să construiască ceva împreună: „La noi nu există șefi, nu există angajați. Suntem un grup de prieteni care se întâlnesc zi de zi și muncesc cu plăcere. Și nu urmărim să ne îmbogățim din asta pentru că, atunci când te gândești doar la bani, se duce totul pe apa sâmbetei”.

Așa că tot profitul pe care „Serious Wood” l-a făcut până acum a fost reinvestit în scule de ultimă generație și materie primă, lemn vechi pe care cei patru tineri îl depozitează cu grijă și îl pregătesc pentru eventuale comenzi. Mai departe, plănuiesc să-și construiască un showroom și să dezvolte afacerea progresiv. Și, mai mult decât orice, să rămână împreună: „Lumea ne întreabă, uneori, «cum faceți de nu vă certați?». Ba ne certăm! Dar așa dai înainte, nu putem să ne despărțim la prima ceartă. Și cearta te poate ajuta să fii constructiv. N-ai cum să nu te cerți. Poate unul s-a trezit prost dispus, poate s-a certat cu nevasta, poate i-a căzut un lemn pe picior, există tot felul de probleme, dar scopul final e să mergem înainte. Am investit prea mult timp și prea mult suflet în afacerea asta…”.

Acest articol face parte din proiectul editorial „Romanian stories“, realizat cu sprijinul UniCredit Bank