Medici lăsați șomeri în plină pandemie: „În loc să ajut, stau acasă și mă joc «Call of Duty»”

  • În luna martie, odată cu intrarea în starea de urgență, Ministerul Sănătății a anulat organizarea examenului de specialitate la care se înscriseseră peste 700 de medici aflați la finalul rezidențiatului și dornici să devină medici cu drept de practică.
  • Ca o soluție de compromis, ministerul le-a prelungit termenul de încheiere a rezidențiatului oferindu-le posibilitatea să rămână în spitale tot ca rezidenți. Însă a omis un lucru: multora dintre ei li se încheiase deja stagiul de rezidențiat, așa că odată cu anularea examenului din martie aceștia au rămas pur și simplu șomeri. E vorba inclusiv de medici ATI, epidemiologi sau de laborator, specialități de importanță crucială în lupta cu coronavirusul.
  • Contactați de Recorder, oficialii din Ministerul Sănătății au recunoscut această scăpare și au precizat că examenul anulat în martie se poate organiza abia în septembrie. Până atunci, medicii rămân șomeri, deși spitalele au nevoie ca de aer de resurse umane.

„Toate țările din jurul nostru au organizat examenul”

Examenul de confirmare în specialitate – pe scurt, de specialist – este susținut de medici la terminarea stagiului de rezidențiat și este unul dintre cele mai importante momente din cariera unui doctor. Practic, după șase ani de facultate și cinci sau șase ani de rezidențiat, acesta poate în sfârșit să devină medic cu drept de liberă practică și primește parafă.

În România, examenul de specialist este susținut în două sesiuni: una principală, toamna, și una primăvara, pentru medicii care, dintr-un motiv sau altul, amână susținerea examenului cu câteva luni.

Anul acesta, sesiunea din primăvară era programată pe 19 martie, iar la ea s-au înscris 713 candidați. Printre ei – 25 specializați în ATI, 31 în boli infecțioase, 15 în epidemiologie, 25 în medicină de laborator – categorii medicale esențiale în lupta cu pandemia.

Numai că, pe 16 martie, România a intrat în stare de urgență și examenul care urma să se desfășoare trei zile mai târziu a fost suspendat prin ordin de ministru. Cei 713 rezidenți care ținteau să devină medici specialiști au rămas în aer, iar autoritățile au rezolvat situația doar parțial.

„După suspendarea examenului, am prelungit rezidențiatul lor prin ordin de ministru, deci au rămas în spitale“, a încercat să ne lămurească Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății. Explicația lui omite însă câteva completări foarte importante: prima este că cei care au putut rămâne rezidenți muncesc pe salarii de trei ori mai mici decât ar putea încasa ca medici specialiști și au atribuții mult mai limitate, fiind „legați”, practic, de centrele universitare și de profesorii coordonatori. A doua este că pentru o bună parte din cei 713 de medici rezidenți ordinul de ministru a fost inutil: rezidențiatul lor expirase deja în decembrie 2019, deci nu putea fi prelungit. Aceștia au rămas șomeri.

Când i-am atras atenția că ordinul de ministru n-a rezolvat problema, Moldovan a susținut că nu are cunoștință despre situația celor rămași pe dinafară, dar a promis că se interesează și revine. Apoi ne-a sunat să ne confirme: „Da, așa este, acești medici au dreptate să fie supărați, dar situația de criză a impus unele măsuri luate brusc. Nu am putut să dăm în martie din cauza exploziei epidemiologice. Ulterior s-a revenit cu prelungirea rezidențiatului, dar nu a cuprins și această categorie care terminaseră deja rezidențiatul. Înapoi privind, vedem acum că este această situație, că nu au unde să muncească. Dar astăzi, când se relevă ea, eu ce alternativă am?”.

Medicii afectați spun că alternativa era simplă: organizarea examenului imediat după ieșirea din starea de urgență. „Cum să nu poți organiza un examen în șapte luni? Când în șapte luni se schimbă planeta, se schimbă totul! Suntem singura țară care nu a organizat acest examen. Toate țările din jurul nostru l-au organizat, inclusiv Bulgaria. Este inadmisibil să-ți bați joc de o resursă umană atât de importantă!”, ne-a declarat unul dintre medici.

Un „parazit” cu 12 ani de școală de Medicină

Întrucât ministerul nici măcar nu s-a obosit să vadă câți dintre ei sunt în această situație, medicii afectați s-au adunat într-un grup de Facebook și s-au numărat singuri. A reieșit, în urma unei analize făcute de administratorii grupului, că numărul celor rămași pe dinafară după anularea examenului e de aproape 300.

Am stat de vorbă cu câțiva dintre ei, cu toții având aceeași condiție: să nu le fie dezvăluită identitatea, pentru că se tem de eventuale consecințe atunci când vor susține examenul. Pentru a le respecta dorința, am folosit niște prenume fictive.

Răzvan și-a amânat examenul de specialist din octombrie 2019, pentru martie 2020, deoarece a vrut să se asigure că are timp să mai învețe. E o amânare la care apelează mulți rezidenți, care după ani de practică în spitale au nevoie de timp pentru a-și reîmprospăta volumul uriaș de cunoștințe teoretice cerut la examen.

Perioada sa de rezidențiat se încheiase în ultima zi a anului trecut, așa că la momentul sesiunii din martie nu se mai încadra ca rezident în sistem și prelungirea dictată prin ordin de ministru nu l-a ajutat cu nimic. Acum nu mai e nici rezident, nici medic specialist și se autocaracterizează, revoltat, drept „un parazit”.

„Suntem în plină pandemie și noi nu putem să muncim. Nu avem aviz de liberă practică, așa că stăm toți acasă. ATI-iști, epidemiologi, toți stau acasă deși la televizor auzim că e criză de medici. Spitalele nu ne acceptă pentru că noi nu putem deconta servicii. Neavând gradul de specialist, eu nu pot să fac contract cu casa de asigurări, nu pot să internez bolnavi pe numele meu, ca spitalul să-mi deconteze salariul. Altfel spus, statul mă consideră un parazit”.

În ultimele luni, a încercat să lucreze cu jumătate de normă la un spital din Capitală. Însă are statutul unui începător: „După șase ani de școală și alți șase de rezidențiat, eu nu pot să mă duc să fac măcar triajul la un spital, pentru că o fac doar ca medic cu competențe limitate de medicină generală, chiar dacă eu am făcut șase ani de rezidențiat”.

Mihai, un alt medic aflat în aceeași situație, e specializat în Medicină de laborator și poate face inclusiv teste PCR. Plănuise ca, după examenul de specialist, să ocupe un post într-un spital de provincie unde nu există niciun astfel de medic.

„În situația de acum, sunt convins că era mare nevoie de experiența mea și aș fi putut să ajut. Însă în loc să lucrez, eu stau acasă și mă joc «Call of Duty» (n.r. – joc video) pentru că ministerul nu poate organiza mai repede un examen”, ne-a declarat medicul.

Ca să păstreze contactul cu meseria, medicul s-a oferit voluntar într-un centru de testări. Și, ca să supraviețuiască, s-a angajat ca fotograf, la firma unui prieten.

„Îmi plătesc singur cartea de muncă ca să am și eu asigurare și vechime. După ce au anulat examenul, am intrat în depresie. Vedeam ce situație e, voiam să particip și nu aveam cum…”.

Minsterul invocă vacanța

Medicii aflați în această situație le-au cerut în mod repetat autorităților să organizeze examenul de specialitate în regim de urgență și au trimis petiții către Ministerul Sănătății, Comisia de Sănătate din Parlament și cancelaria premierului. Răspunsul a fost același: examenele se desfășoară după un calendar deja stabilit, iar cel de specialitate e programat în septembrie.

Petiția trimisă de unul din medici către cancelaria premierului

Horațiu Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, a admis că nu s-a luat în calcul niciun moment organizarea examenului înainte de data programată inițial, iar în acest moment ar fi imposibil întrucât „corpul profesoral este în vacanță”.

„Acum nu pot să organizez un examen, e prea din scurt. Nu am profesori. Sunt în vacanță. Nu mai avem cum să rezolvăm, așa că vor da examenul în septembrie”, ne-a declarat secretarul de stat.

Medicii spun că, după examenul de specialitate, urmează și o serie de proceduri birocratice pe care trebuie să le urmezi până primești parafa și dreptul de practică. Acestea durează, de obicei, câteva luni așa că medicii vor intra în spitale spre finalul anului sau chiar la începutul anului viitor. Pentru ei, 2020 este un an pierdut.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.