Investigații 6 iulie 2020

Nordul Bucureștiului începe să miroasă urât: povestea unei afaceri cu gunoi la limita legii

Mai multe firme de salubritate care ridică gunoaie din Ilfov și București le descarcă pe o rampă de transfer apărută în zona de nord a Capitalei, în condiții suspecte. Firma care o deține a declarat în documente că în jurul rampei sunt doar terenuri virane, deși în imediata apropiere se află un ansamblu rezidențial în construcție și o pistă de karting. Oamenii se plâng de mirosuri și acuză operatorul că și-ar fi obținut autorizația ilegal, încălcând normele de distanță.
Unul dintre asociații firmei care operează stația de transfer a fost membru în PSD Ilfov, iar șefa instituției care i-a dat autorizația a avut-o ca director de cabinet pe sora Gabrielei Firea. Printre firmele care descarcă deșeuri pe această rampă de transfer se numără și Ecovol SA, compania de salubritate a Primăriei Voluntari, condusă de Florentin Pandele.
Povestea acestei rampe apărute în Tunari, o comună limitrofă a Capitalei, e doar o piesă din puzzle-ul unei afaceri foarte profitabile: procesarea cantităților imense de gunoi pe care le produce Bucureștiul. La mijloc sunt mulți bani și multe interese politice.

În capitala României se produc, anual, peste un milion de tone de deșeuri. Până de curând, acestea ajungeau în trei gropi de gunoi – Vidra, Chiajna și Glina – însă aceasta din urmă a fost închisă anul trecut pentru că nu respecta normele de mediu.

O felie consistentă din piața deșeurilor a rămas, astfel, neacoperită, așa că lângă Oltenița (județul Călărași) a apărut rapid o stație de procesare a deșeurilor operată de firma Utiltrailer SA, care a încheiat contracte cu mai multe firme de salubritate din București.

Cum între București și Oltenița sunt 60 de kilometri – un drum prea lung pentru ca mașinile de gunoi să-l parcurgă cu fiecare încărcătură – noua afacere intrată pe piață avea nevoie și de o rampă de transfer unde să descarce provizoriu deșeurile, înainte de a fi încărcate în camioane și transferate la Oltenița.

Această rampă de transfer a apărut, la începutul anului, în comuna Tunari, chiar pe centura Capitalei, fiind deținută de firma Cassano Metal SRL. Cassano și Utiltrailer sunt conectate prin acționari comuni sau aflați în relații de rudenie.

Ambele firme au contracte de prestări servicii cu mai multe firme de salubritate din Ilfov și București, între care Supercom SA, firma fostului senator PSD Ilie Ciuclea, care strânge deșeurile din Sectorul 2, și Salubritate și Deszăpezire Sector 3, înființată de primarul Robert Negoiță.

Cassano Metal SRL are contract și cu SC Ecovol SA, companie care aparține Primăriei Orașului Voluntari. Saci plini cu gunoi, inscripționați cu numele firmei Ecovol, au fost fotografiați în incinta rampei de transfer din Tunari încă din luna ianuarie a acestui an, când Cassano Metal nu avea autorizație de mediu pentru a deschide rampa. Reprezentanții Cassano spun că a fost „o greșeală de comunicare”.

Sacii de gunoi de culoare verde, inscripționați cu numele firmei Ecovol, au fost fotografiați pe rampa din Tunari încă din luna ianuarie

Trei luni mai târziu, Cassano a obținut și autorizația de mediu pentru rampa de transfer a deșeurilor, cu toate că în imediata apropiere se află un complex rezidențial în construcție, iar legea prevede o distanță de minim 200 de metri față de zonele locuite.

Odată intrată în legalitate, rampa a început să primească zilnic zeci de mașini de gunoi ale unor firme controlate de oameni cu multă influență politică. Deșeurile sunt descărcate pe o platformă betonată, în interiorul sau în vecinătatea unui cort deschis, pentru ca ulterior să fie puse în camioane de mare tonaj și transportate către Oltenița.

În jurul rampei plutește un miros înțepător, iar oamenii care au afaceri în jur sunt revoltați. Primarul din Tunari admite și el că rampa n-ar fi trebuit să obțină aviz dacă s-ar fi respectat regula celor 200 de metri distanță. „Planul parcelar al zonei arată că în proximitatea terenului funcționeză o benzinărie Lukoil și un circuit de karting pe latura de est, iar pe latura de nord se dezvoltă un complex rezidențial cu 74 de imobile reglementat prin plan urbanistic zonal încă din 2013. Nu înțeleg cum a primit autorizație de mediu această rampă de transfer deșeuri”, spune primarul Alexandru Neacșu.

Autorizația a fost emisă pe 27 aprilie 2020 de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Ilfov. Inspectorii APM au fost chiar la fața locului și au consemnat că „amplasamentul operatorului economic este situat în zona de centură, cu terenuri virane în jur”.

Cum s-a ajuns la această situație în care un circuit de karting, mai multe case și un plan urbanistic zonal (PUZ) au fost șterse de pe hartă pentru ca o rampă de gunoi să primească aviz? Nu avem un răspuns, dar avem o mulțime de indicii.

Autorizația de mediu a fost semnată de Gabriela Dorojan, șefa APM Ilfov, ajunsă la conducerea acestei instituții încă din 2013. Aici a avut-o consilier pe Angelica Cobzaru, sora Gabrielei Firea, primarul general al Capitalei. În 2018, în timpul Guvernului Dăncilă, Dorojan a fost numită comisar general la Garda Națională de Mediu și a luat-o cu ea pe sora Gabrielei Firea, în aceeași funcție de consilier. În ianuarie 2020, Gabriela Dorojan a demisionat după ce ministrul Mediului i-a reproșat că Primăria Capitalei nu a luat nicio amendă de la Garda de Mediu pe tema poluării aerului. După demisie, s-a întors la conducerea APM Ilfov împreună cu sora Gabrielei Firea. În aprilie, a semnat avizul de mediu pentru firma Cassano Metal SRL.

Răzvan Vasilică Stoica, unul dintre asociații Cassano, vine tot din sfera de influență a PSD Ilfov. Stoica a intrat în organizația județeană a PSD în anul 2015, pe când aceasta era condusă de tandemul Gabriela Firea – președinte – și Florentin Pandele – soț și vicepreședinte. La începutul lui 2016, pentru scurt timp, a fost viceprimar cu atribuții de primar în comuna ilfoveană Dobroești, unde l-a avut coleg pe Cătălin Raimond Dorojan, pe atunci secretarul primăriei. Acesta este soțul Gabrielei Dorojan, șefa APM Ilfov și cea care a semnat avizul de mediu pentru firma Cassano Metal.

Tot în 2016, Răzvan Vasilică Stoica a fost candidatul PSD la alegerile locale din Dobroești, propus de Florentin Pandele, dar a ieșit pe locul trei în cursa electorală. La aceleași alegeri, Gabriela Firea ajungea primarul Capitalei și Stoica n-avea să rămână nici el pe drumuri. În aprilie 2017 era propus membru în Consiliul de Administrație al firmei de salubritate în care Consiliul General București deține 50 la sută (RER Ecologic Service București REBU SA). Ordinea de zi a ședinței arată că a fost pus în funcție cu votul majoritar al PSD. „Datorită experienței mele în administrație. Asta m-a propulsat, sunt un bun organizator și așa mai departe”, ne-a explicat Răzvan Vasilică Stoica, a cărui carieră în administrație a început cu funcția de arhivar la primăria din Ștefăneștii de Jos (Ilfov).

Dacă această înșiruire de nume și elemente biografice a devenit prea obositoare, să încercăm și o reprezentare schematică.

Ceea ce pe ecran apare ilustrat cu forma unor săgeți, în viața reală se traduce în nesfârșite ramificații de interese și cumetrii politice. Când se pun în mișcare, acestea reușesc să se ridice deasupra regulilor după care funcționează restul cetățenilor.

„Între proprietatea mea și rampa de gunoi este doar un canal de patru metri și un drum de exploatare tot de patru metri lățime. Eu am un plan urbanistic zonal aprobat încă din 2013 pentru construirea unui ansamblu rezidențial și am obținut inclusiv aviz de mediu de la APM Ilfov. Acum, ultima casă ce se va construi va fi la 25 de metri de rampa de gunoi. Ei trebuiau să păstreze o distanță de minim 200 de metri față de proprietatea mea, așa cum prevede legea”, spune dezvoltatorul Constantin Robu, care a constatat că nu toată lumea face afaceri după aceleași legi.

Traian Moldovan, administratorul circuitului de karting aflat gard în gard cu rampa de transfer al deșeurilor, e la fel de nedumerit: „Noi suntem aici din anul 2003. Ei zic în autorizația de mediu că au în jur teren viran și că aici e zonă industrială. Deci noi nu existăm, dacă e să ne luăm după ei”.

Pe rampa de transfer din Tunari se descarcă și se încarcă deșeuri inclusiv în afara cortului tehnic. Autorizația de mediu nu permite manipularea gunoaielor decât în interiorul acestuia.

Întrebată de Recorder cum a fost posibilă autorizarea stației de transfer din Tunari atât de aproape de un complex rezidențial în construcție și de un circuit de karting, șefa Agenției de Protecție a Mediului (APM) Ilfov a spus că operatorul (firma Cassano Metal) a declarat în acte că e zonă industrială. „Dacă au mințit, au făcut-o pe propria răspundere. Colegii mei au fost pe teren și în acel moment nu exista nicio construcție la mai puțin de 200 de metri de amplasamentul respectiv, eu așa știu. În cazul în care apar case la o distanță mai mică, atunci se poate solicita suspendarea activității”, ne-a declarat Gabriela Dorojan.

Firma Cassano Metal, cea care deține rampa din Tunari, a preferat să ne răspundă la întrebări prin intermediul unei case de avocatură, insistând pe ideea că în jur se află terenuri virane și că totul s-a făcut legal.

„Rampa de transfer este situată în zona de centură și se învecinează cu terenuri virane pe toate punctele cardinale. Rampa de transfer deșeuri de la Tunari respectă reglementările în vigoare privind amplasarea stațiilor de transfer fiind situată la distanțe mai mari de 200 de metri față de cele mai apropiate zone rezidențiale existente. Nu cunoaștem cui aparțin terenurile virane învecinate și nici ce intenții au proprietarii acestora cu privire la utilizarea sau valorificarea acestora. Este cert că la momentul autorizării activității în vecinătatea amplasamentului nu existau zone rezidențiale sub limitele legale impuse”, se arată în răspunsul firmei Cassano (răspunsul integral poate fi citit aici).

În documentația pe care au depus-o la APM Ilfov pentru autorizare, Cassano susține că distanța față de locuințele învecinate este, de fapt, de 800 de metri.

La rândul său, Constantin Robu, dezvoltatorul ansamblului rezidențial aflat în vecinătatea rampei de deșeuri, susține că distanța față cea mai apropiată casă construită în acest moment este de 150 de metri. „Am deja oameni care locuiesc în acest complex. Vă dați seama că nimeni nu poate locui lângă o rampă de gunoi”.

Robu și ceilalți antreprenori care au afaceri în zonă au depus plângeri la Garda de Mediu Ilfov, la Agenția de Protecție a Mediului Ilfov, la Apele Române și la Primăria Tunari, acuzând că rampa de transfer a deșeurilor a obținut în mod ilegal avizele de funcționare.

Comisarii Gărzii de Mediu Ilfov au aplicat firmei Cassano Metal o amendă de 60.000 de lei, insistând pe „interzicere a depozitării oricăror tipuri de deșeuri în afara spațiilor autorizate și pe montarea unei instalații de pulverizare pentru neutralizarea mirosurilor”.

Iar Primăria Tunari a amendat firma cu 100.000 de lei, pentru construcția fără autorizație a cortului de depozitare și a altor echipamente.

Agenția de Protecție a Mediului (APM) Ilfov rămâne pe poziție și susține că avizarea rampei de transfer din Tunari este acoperită de lege, răspunderea fiind a companiei dacă aceasta a mințit în documentele de autorizare.