O „românească“ pe bani europeni

• În anul 2011, Consiliul Județean Olt, condus de Paul Stănescu, a semnat un contract de finanțare prin care accesa 4,4 milioane de euro din fonduri europene. Banii au fost folosiți pentru implementarea unui sistem de gestionare a situațiilor de urgență, iar cea mai mare felie din această sumă a intrat în conturile firmei Asesoft International, controlată de Sebastian Ghiță. În cadrul contractului, Asesoft a livrat, între altele, două servere partiționabile a câte 370.000 de euro bucata, deși prețul de piață era de cel mult 25.000 de euro.
• Pe lista achizițiilor supraevaluate se mai găsesc laptopuri, imprimante și sisteme de stocare. ISU Olt (instituția care a primit echipamentele în calitate de beneficiar al proiectului) ne-a răspuns că, din rațiuni de securitate, nu ne poate arăta la ce sunt folosite aceste echipamente.
• Procurorii DNA au avut nevoie de cinci ani ca să afle de această afacere: abia în 2016 Biroul Teritorial Craiova a ridicat documente de la Consiliul Județean Olt. Până în prezent nu s-a întocmit niciun rechizitoriu, iar biroul de presă al DNA ne-a răspuns că nu ne poate oferi informații despre stadiul cercetărilor.
• Consiliul Județean Olt, condus astăzi de Marius Oprescu, cel care în momentul implementării proiectului era vicepreședinte, nu neagă supraevaluarea, dar susține că totul a fost legal și că achizițiile s-au încadrat în buget.
• După ce s-a călit în aceste combinații cu fonduri europene, Paul Stănescu a trecut acum într-o altă ligă și gestionează, din poziția de ministru al Dezvoltării Regionale, un fond de peste 30 de miliarde de lei alocat pentru Programul Național de Dezvoltare Locală (PNDL).

Gândite în birourile de la Bruxelles, politicile de coeziune ale Uniunii Europene n-au putut crea suficienți anticorpi împotriva celor chitiți să le deturneze misiunea. În România s-a recurs la filiere de partid, achiziții supraevaluate și alte metode care au făcut ca banii europeni să fie cheltuiți nu neapărat în interesul comunității, ci mai ales în interesul unor grupuri bine antrenate în sifonarea banilor publici.

Cu șapte ani în urmă, Consiliul Județean Olt a obținut finanțare europeană pentru proiectul „Managementul situațiilor de urgență provocate de evenimente hidro-meteo periculoase și de calitate a mediului”, desfășurat în cadrul programului de cooperare transfrontalieră România-Bulgaria. Implementarea urma să se facă în colaborare cu municipalitatea din Belene, un orășel de 10.000 de locuitori, situat în partea de nord a Bulgariei, foarte aproape de granița cu România.

Cooptarea bulgarilor s-a făcut, însă, mai mult pentru a credibiliza proiectul, pentru că, în realitate, grosul banilor s-a dus către Consiliul Județean Olt: din valoarea totală de 4,9 milioane de euro, doar 400.000 au ajuns la Belene, restul de 4,4 milioane de euro revenind instituției conduse, pe atunci, de Paul Stănescu. C.J. Olt a contribuit cu 100.000 din bugetul local.

O parte din această sumă s-a cheltuit pe îmbunătățirea capacității de intervenție și salvare (achiziționarea unor bărci de patrulare și programe de conștientizare a riscului de inundații), în timp ce grosul banilor (13,5 milioane de lei / 3 milioane de euro) au fost alocați pentru ceea ce oficialii Consiliului Județean Olt au considerat cea mai importantă parte a proiectului: implementarea unui sistem de alarmare, monitorizare și decizie pentru situații de urgență.

Conform caietului de sarcini, era vorba despre nouă sirene electronice, un sistem de comunicații (stații radio, repetoare, etc.), un portal web pentru informarea cetățenilor și un centru de comandă informatizat pentru gestionarea situațiilor de urgență. Contractul a fost acordat firmei Asesoft International, care a primit cei 13,5 milioane de lei și a avut misiunea de a implementa toate aceste cerințe.

La momentul parafării contractului (iulie 2012), firma Asesoft era controlată de Sebastian Ghiță, care cu un an în urmă se înscrisese oficial în PSD și trecuse acțiunile companiei în portofoliul unui offshore din Cipru (Minasee Holding Ltd), pe care tot el îl controla. Consiliul Județean Olt era condus de Paul Stănescu, de asemenea membru PSD.

Pe ce au dat oltenii 3 milioane de euro?

În ianuarie 2013, Consiliul Județean Olt organizează o conferință de presă în care anunță că proiectul a fost implementat cu succes: cele nouă sirene au fost montate în diverse comune din județ, portalul web este online, iar Institutul pentru Situații de Urgență Olt a fost dotat cu echipamente hardware și software pentru centrul de comandă. Se bate monedă pe succesul implementării și nu se dau prea multe detalii despre capacitățile și utilitatea echipamentelor achiziționate: în înregistrarea rămasă pe Youtube, unul dintre ofițerii ISU prezenți la conferință mulțumește, aproape cu lacrimi în ochi, Consiliului Județean, și precizează că este vorba despre „componente electronice care vin în sprijinul sirenelor, care sunt deja în lucru și nici nu pot să vă spun cât de mult ne ajută”.

Conferința se încheie într-o atmosferă de plictiseală generală în care nimeni n-are chef să ridice cea mai importantă întrebare: ce echipamente a livrat firma lui Sebastian Ghiță către ISU Olt astfel încât să justifice cele 3 milioane de euro încasate?

A fost o dilemă la care nimeni nu s-a grăbit să caute un răspuns, pentru că Sebastian Ghiță nu era doar un personaj racordat la conductele cu bani publici, ci și la sferele de influență care asigurau protecție în fața procurorilor. DNA a intrat pe firul afacerii abia în 2016, când Ghiță căzuse în dizgrație, dar perchezițiile efectuate la sediul CJ Olt nu s-au materializat nici până astăzi într-un rechizitoriu. Biroul de Presă al DNA ne-a transmis că nu poate oferi detalii despre stadiul cercetărilor, invocând un paragraf din Legea 544/2011 în care se arată că „informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sunt exceptate de la liberul acces”.

Dincolo era mai ieftin…

Recorder a solicitat Consiliului Județean Olt lista achizițiilor făcute în cadrul proiectului de 13,5 milioane de lei implementat din fonduri europene. Am primit o listă din care rezultă că cei mai mulți bani s-au cheltuit pe echipamente hardware și le-am cerut celor de la ISU Olt (beneficiarii proiectului) să ne transmită configurația tehnică a echipamentelor livrate de firma Asesoft. Apoi am confruntat prețurile plătite de Consiliul Județean cu cele de pe piața liberă pentru echipamente cu configurație similară.

A rezultat că multe dintre achizițiile făcute de Consiliul Județean Olt au fost supraevaluate, unele chiar și de zece ori peste prețul real. Cea mai flagrantă neregulă este în cazul a două servere partiționabile pe care Asesoft le-a livrat la un preț de aproximativ 370.000 de euro (1.695.000 de lei) pe bucată, în timp ce pe site-urile de profil pot fi cumpărate cu cel mult 25.000 de euro.

Vedeți aici și aici  documentele originale

După ce am văzut prețurile plătite de Consiliul Județean Olt pentru echipamentele hardware, am vrut să aflăm care este prețul de magazin al celui mai scump device din listă: serverul partiționabil. L-am găsit pe câteva site-uri românești și străine la prețuri de peste zece ori mai mici:

Supraevaluarea este evidentă și în cazul altor achiziții din listă: două sisteme de stocare care au costat peste 50.000 de euro fiecare, deși prețul real este la jumătate. 25 de imprimante cumpărate cu 1.300 de euro, deși prețul de piață nu depășește 700 de euro.

Am vrut să vedem la ce sunt folosite aceste echipamente atât de costisitoare și le-am cerut celor de la ISU Olt să ne ofere acces pentru a filma în centrul de comandă implementat cu fonduri europene. Ni s-a răspuns că ne pot prezenta sirenele electronice și unitățile mobile, dar nu putem avea acces în centrul de comandă deoarece acesta se află într-o zonă de securitate în care legea ne interzice accesul.

Încercând să ne explice în scris utilitatea echipamentelor, cei de la ISU ne-au spus ceea ce știam deja: „În cazul producerii unei situații de urgență, sistemul asigură alarmarea populației din localitățile în care sunt amplasate sirenele electronice, iar prin intermediul sistemelor de comunicații se pot transmite, în timp real, informații de la fața locului pentru aplicarea managementului unitar al forțelor”.

Am încercat să aflăm și poziția Consiliului Județean Olt, așa că l-am sunat pe președintele Marius Oprescu, cel care în 2012 era vicepreședintele instituției și s-a implicat direct în implementarea proiectului. „Achiziții supraevaluate? Haideți, că lucruri de genul acesta nu se discută la telefon. Vă rog să-mi trimiteți întrebările în scris”, ne-a spus Oprescu. În scris am primit o pagină redactată în cea mai perfectă limbă de lemn, cu trimiteri către legi și hotărâri de guvern, dar păstrând în subsidiar ideea că, dacă tot s-a obținut finanțare europeană, doar nu eram proști să lăsăm banii necheltuiți: „Având în vedere faptul că oferta financiară depusă s-a încadrat în valoarea estimată a achiziției publice și în bugetul aprobat al proiectului, evaluarea acesteia s-a realizat corect, cu respectarea prevederilor legale în vigoare”.

Răspunsul Consiliului Județean Olt by Recorder on Scribd

Celelalte părți implicate în afacere n-au putut fi contactate pentru a-și exprima punctul de vedere. Sebastian Ghiță a fugit din țară și în prezent se află în Serbia, fiind în procedură de extrădare. Compania Asesoft a intrat în procedură de faliment. Paul Stănescu este vicepremier și ministru al Dezvoltării Regionale și Administrației Publice în Guvernul României și n-a găsit timp pentru a răspunde la apelurile și mesajele noastre.