O vară de neuitat. Tocmai am plătit 5 milioane de euro pentru concediile mascate ale funcționarilor
O lege care ar fi trebuit să ridice nivelul de pregătire al angajaților din instituțiile publice, garantându-le accesul la cursuri de formare profesională, a fost pervertită într-o uriașă afacere turistică.
- Mii de funcționari sunt trimiși anual în stațiuni de pe litoral, la munte sau la băi, câte șapte zile, la hoteluri de trei și patru stele, însoțiți de familie și cu servicii all inclusive asigurate. Toate acestea, sub umbrela unor așa-zise cursuri de formare profesională.
- Organizate de firme private, cursurile se țin superficial sau nu se țin deloc și inclusiv Institutul Național de Administrație – autoritatea de stat care ar trebui să le supravegheze – recunoaște că fenomenul a scăpat de sub control și că ele reprezintă, de fapt, concedii suportate din bani publici. Aceste practici au început în 2009, pe fondul unor reorganizări instituționale haotice, și au luat amploare în ultimii doi ani.
- Am vrut să aflăm adevărata dimensiune a situației și ne-am trezit îngropați sub un munte de informații. După câteva săptămâni de „săpat“ în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP), am scos la lumină un tabel care conține cifre uluitoare: numai în primele șapte luni ale acestui an, instituțiile publice din România au achiziționat 5.583 de servicii hoteliere (cele mai multe pentru sejururi de 7 zile) pentru tot atâtea cursuri de formare profesională. Suma totală suportată de bugetele locale se ridică la 21.355.912 lei (aproape 5 milioane de euro). De la primării, școli și case de cultură până la Direcția Națională Anticorupție și Opera Comică pentru Copii, o proporție covârșitoare din totalul instituțiilor finanțate din bani publici și-au trimis angajații în concedii camuflate sub forma unor cursuri de formare profesională.
- Orice funcționar, indiferent de poziția sa în organigramă poate beneficia de aceste vacanțe: de la cei aflați în funcții de conducere, până la șoferi și secretare. Există cursuri de administrare a parcului auto, cursuri de scriere a documentelor de stare civilă sau cursuri de management al stresului și gestionarea emoțiilor. Până la urmă, denumirea cursului trece la capitolul „și altele“. Toată afacerea levitează într-un spațiu burlesc, în care grădinița cu program prelungit nr. 1, din Roșiorii de Vede, a cumpărat un sejur pentru un curs de „Prevenirea și combaterea corupției“.
- Pe site-urile firmelor care oferă cursuri de formare profesională informațiile despre programele educaționale sunt succinte. Se pune însă un accent deosebit pe partea turistică: poze cu camerele de hotel, facilități asigurate (piscină, jacuzzi, șezlonguri pe plajă) și orele de masă. Se organizează chiar ieșiri peste hotare în intervalul celor șapte zile în care se presupune că funcționarii ar trebui să studieze.
- Cursurile au loc numai în stațiuni turistice (litoralul Mării Negre, Valea Prahovei, Maramureș, Băile Felix) și fiecare participant are dreptul la un însoțitor adult și la un copil, totul fiind inclus în prețul suportat de instituția publică. Am descoperit primării care au achiziționat mai multe cursuri decât numărul de angajați. Funcționarii de acolo au recunoscut că unii dintre ei merg în două sejururi în decurs de câteva luni: la munte și la mare. Perioadele petrecute la curs nu afectează zilele de concediu, salariul fiind plătit integral. Cu alte cuvinte, funcționarii se află în concediu, dar oficial sunt la muncă. Cercul absurdului se închide cu o constatare: cursurile nu sunt doar superficiale, ci și inutile. O spune Pavel Năstase, fost ministru al Educației, directorul Institutului Național de Administrație (organismul care ar trebui să reglementeze școlarizarea funcționarilor): „Firmele care organizează aceste cursuri nu eliberează niște certificate de competență, ci doar niște diplome de participare, care nu au nicio valoare și de care nu vom ține cont pe viitor“. Năstase admite că situația e scandaloasă, dar spune că deocamdată nu poate face nimic, întrucât instituția pe care o conduce se află în reorganizare.
- Paguba nu se rezumă doar la câteva milioane de euro cheltuite în fiecare vară. În realitate, funcționarii chiar au nevoie de cursuri de perfecționare, însă de unele predate temeinic, nu de câteva ore de mântuială, la malul mării sau în stațiuni montane. Rezultatele acestui fenomen se văd și se vor vedea mult timp de acum înainte: pe scurt, avem și vom avea o administrație slab pregătită și ineficientă. Devine, astfel, explicabil de ce România are o absorbție a fondurilor europene de 0,5%, la jumătatea exercițiului financiar 2014-2020.
- Tot acest sistem s-a dezvoltat cu complicitatea unor persoane cu funcții importante. Mai mulți directori din Ministerul Dezvoltării și Administrației Publice colaborează și încasează bani de la firmele care organizează cursuri. Unii dintre ei au fost, de-a lungul timpului, chiar și acționari în aceste firme.
- Recorder vă prezintă lista instituțiilor finanțate din bani publici care, anul acesta, au cumpărat cursuri de formare profesională și servicii hoteliere prin Sistemul Electronic de Achiziții Publice. Tabelul de mai jos e auster și neprietenos, ca orice notă de plată. Achităm cu bani grei perpetuarea unui sistem care mimează competența. În fața acestor realități, firmele organizatoare și funcționarii spun aceeași poezie, cu vocea pe jumătate spășită: „legea ne permite…“. Și au dreptate. Acest fișier Excel este, însă, înainte de toate, o schiță a funcționarului român, supracalificat în arta atragerii de foloase personale și fin cunoscător al portițelor legislative prin care se poate strecura discret, cu toată familia după el, către paradisul statului degeaba
Cum s-a ajuns aici
Formarea profesională a funcționarilor din România e o poveste lungă și complicată. Primele reglementări au apărut în 1999, odată cu promulgarea Legii 188, privind statutul funcționarilor publici. În textul acestei legi se preciza că funcționarii au dreptul și obligația de a-și îmbunătăți abilitățile și pregătirea profesională, iar instituțiile publice trebuie să-i sprijine prin acoperirea eventualelor cheltuieli de formare.
A fost o lege pe care nimeni nu avea chef s-o aplice și care s-a pus în mișcare abia după câțiva ani, la presiunile Uniunii Europene. Așa a luat ființă, în 2002, Institutul Național de Administrație (INA), care urma să se ocupe cu pregătirea profesională a angajaților din sectorul public prin intermediul a opt centre regionale de formare. „În fiecare săptămână raportam la Bruxelles stadiul înființării acestui institut. Era condiție de integrare, pentru că Uniunea Europeană ținea foarte mult la creșterea nivelului de competență din administrația publică”, explică Pavel Năstase, directorul INA între 2002 și 2005 (și revenit în funcție luna trecută).
Institutul a fost înființat după standarde europene, dar a funcționat după reguli românești. Funcționarii erau chemați la cursuri, însă lectorii care trebuiau să îi instruiască erau aleși după criterii cel puțin discutabile, care aveau să devină subiectul unei anchete. În 2007, Departamentul pentru Lupta Antifraudă a descoperit că Institutul Național de Administrație plătise ilegal peste 500 de formatori și angajase mai mulți oameni decât prevedea organigrama.
Doi ani mai târziu, trecut peste emoțiile integrării în UE, statul român a considerat că nu mai are nevoie de INA și s-a declarat, practic, incapabil să realizeze formarea profesională a propriilor funcționari, desființând Institutul Național de Administrație. „Suntem singura țară din Uniunea Europeană care a rămas fără un asemenea institut. Institutul bulgar, creat în același timp cu noi, e etalon la nivel european și coordonează activitatea de formare de pe teritoriul Bulgariei”, spune Pavel Năstase.
În România, pregătirea funcționarilor a rămas în seama firmelor private (multe dintre ele apărute imediat după desființarea INA) a căror misiune a fost ușurată de modificările legislative aduse în 2010. Practic, statul a permis oricărei firme să cheme funcționarii la cursuri și nu a instituit niciun mecanism prin care să poată verifica cât de temeinic sunt realizate aceste stagii de formare suportate din bani publici. Rezultatul a venit de la sine: în goana după clienți, firmele au transformat pregătirea profesională a funcționarilor într-o afacere turistică care nu mai are nicio legătură cu scopul inițial.
Anul acesta, Institutul Național de Administrație a fost reînființat, sub conducerea aceluiași Pavel Năstase, care nu are nicio soluție imediată: „Cunosc situația acestor firme și știu că nu se respectă niciun criteriu de competență. Face fiecare cum vrea, dar nu avem niciun mecanism prin care să intervenim. Până refacem institutul o să dureze, așa că mai devreme de 2018 nu văd ce am putea face”.
Spaima viceprimarului Beleaua
Cu un stat care se declară neputincios și cu o ofertă bogată de cursuri organizate în toate stațiunile turistice din țară, funcționarii se bucură liniștiți de concedii și fac deja pregătiri pentru vacanțele de iarnă. Pe SEAP, achizițiile sunt în plină desfășurare și în fiecare zi sunt cumpărate zeci de cursuri și servicii hoteliere aferente.
Fenomenul concediilor mascate în cursuri de formare profesională a luat amploare în ultimii doi ani și nimeni nu se mai chinuie să ascundă cum stau, de fapt, lucrurile. Pe conturile de Facebook, funcționarii postează poze de pe malul mării, se tăguiesc pe plajă și fac comentarii în care cursurile sunt luate în bătaie de joc.
Discuții pe Facebook între funcționarii de la Primăria Ploiești. Constatând că se poate, oamenii din primării și din celelalte instituții au întins coarda și de la an la an și-au dorit mai mult. Unora nu le-au mai ajuns hotelurile de trei stele și și-au dorit condiții de lux. Conform informațiilor de pe SEAP, zeci de instituții au cumpărat servicii hoteliere clasificate în regim de patru stele. Între ele Spitalul Orășenesc Câmpeni, Primăria Comunei Traian Vuia, Primăria Comunei Titiești, Primăria Comunei Moravița, Spitalul Municipal Vulcan, Primăria Comunei Valea Seacă, Spitalul Orășenesc Băicoi, Primăria Comunei Moara Vlăsiei, Primăria Comunei Pui. În cazul primăriei din Valea Seacă (județul Iași), descrierea trecută în SEAP este sugestivă:
Comuna Pui (județul Hunedoara) a cheltuit 9.363 de lei pentru cazarea primarului Victor Stoica, care a participat la un curs al cărui nume nu și-l mai amintește. Dialogul cu edilul comunei Pui a decurs în felul următor:
Recorder: Domnule Stoica, cum s-a numit cursul la care ați participat în această vară?
Victor Tiberiu Stoica: Nu mai știu, dracu’ știe, că nu țin minte toate… stați să mă uit, să văd cum…(câteva secunde de tăcere)… deci, „Rolul primarului în contextul noilor prevederi legislative“. Legile se schimbă în fiecare an și…
Nu vi se par cam mari costurile acestor cursuri?
Păi, nu știu… aicea, nu pot să vă spun că…
Adică noi citim așa pe SEAP: taxă de curs 831 de lei, taxe cazare 9.363 de lei. Nu vi se pare cam mare suma asta?
Acuma, eu sunt de acord cu dumneavoastră… asta e… Până acuma, știți cum e, până acum câteva luni am avut și noi salarii de mizerie. Eu sunt la al cincilea mandat și chiar și portarul avea salariu mai mare ca noi. N-am ce să vă ascund, ne-am ajutat ca să putem să mai ieșim și noi patru-cinci zile măcar, oricum cheltuim bani din buzunar la greu. Ca să nu mai plătesc și cazarea și masa.
Un fel de concediu, așa, practic.
Așa, un pic. Patru-cinci zile… Avem foarte multe proiecte și… măcar un pic să ne mai descrețim și noi.
Am înțeles. Dar v-au cazat la cinci stele, sau cum? De unde suma aia uriașă?
Nuuu! La patru stele am stat. La Mamaia.
La primăria Hârseni (județul Brașov) s-au achiziționat, în această vară, 21 de cursuri, deși instituția are numai 15 angajați. Am încercat să aflăm de ce și am sunat la primărie, dar ni s-a transmis că primarul Mihai Oltean se află în concediu (se afla, de fapt, la Mamaia, la un curs de formare profesională). Am vorbit cu viceprimarul Ionuț Ovidiu Beleaua, care inițial ne-a spus că nu știe, nu se ocupă el. Întrebat cum se numea cursul de la care tocmai se întorsese, s-a speriat și a închis telefonul. După câteva zile l-am găsit pe primarul Oltean, care ne-a explicat că a participat la un curs de „uzanțe diplomatice și de protocol”, pe care îl consideră foarte util: „În sensul când vine un oficial mai înalt în instituție, un ministru, ceva, trebuie să știi cum să te comporți, ce trebuie să faci”.
De ce a cumpărat primăria Hârseni 21 de cursuri când are numai 15 angajați? Pentru că unii merg de două ori, iar printre cei dornici să aibă parte de un surplus de perfecționare se află chiar primarul Oltean. La început de august a fost la Mamaia, la început de septembrie se duce la Băile Felix. L-am întrebat dacă nu e cam mult și a răspuns cu vocea stinsă: „Asta e, ne specializăm, ne formăm, ne documentăm…”.
La primăria Cristian (județul Brașov) s-au achiziționat 38 de cursuri (inclusiv șoferul primăriei a fost trimis la specializare). La Zemeș (județul Bacău) s-au cumpărat 14 cursuri, iar practica vacanțelor pe bani publici există în primărie de ani buni și se respectă în fiecare vară. Primarul Răzvan Tudosă, aflat la primul mandat, zice că nu vede cu ochi buni chestiunea cursurilor, dar îi e rușine de angajații săi să le ia această bucurie. Ba, mai mult, a fost convins și el să li se alăture. La Florești (județul Prahova) s-au achiziționat, prin SEAP, 102 servicii hoteliere aferente cursurilor de formare profesională și nimeni din primărie n-a fost capabil să ne spună cine și cum a beneficiat. Am mers în toate aceste comune pentru a vedea cum explică autoritățile locale cheltuirea banilor publici pe concedii la munte și la mare. Reacțiile lor le puteți vedea în filmulețul de mai jos:
Citește episodul 2 al investigației:
