Portret de candidat: Dacian Cioloș

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul lui Dacian Cioloș, europarlamentar în exercițiu.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

Fost premier și comisar european

Actual eurodeputat ales pe listele alianței USR-PLUS, Dacian Cioloș deschide listele partidului REPER pentru alegerile europarlamentare din 9 iunie.

Fost premier și fost comisar european, Dacian Cioloș candidează acum din partea formațiunii politice pe care a înființat-o imediat după ce a părăsit Uniunea Salvați România. Cioloș acuza la momentul demisiei, în primăvara anului 2022, neînțelegeri cu oameni din conducerea USR.

Dacian Cioloș are 54 de ani, s-a născut la Zalău și este de profesie inginer horticultor.

Controversele din studenție

A terminat liceul Agroindustrial din Șimleu Silvaniei, iar apoi și-a obținut licența la Universitatea de Științe Agricole din Cluj-Napoca. De perioada studenției se leagă primele controverse cu privire la Dacian Cioloș.

Site-ul Ziar de Cluj publica în urmă cu mai mulți ani documente potrivit cărora Dacian Cioloș a fost membru al Partidului Unității Națiunii Române, al controversatului Gheorghe Funar. De asemenea, a fost acuzat că a activat într-o organizație naționalistă cu orientări către dreapta-extremă. Europarlamentarul a negat întotdeauna respectivele informații.

Tot în primii ani de după Revoluție, Dacian Cioloș a luat contact și cu MISA, Mișcarea de Integrare Spirituală în Absolut fondată de Gregorian Bivolaru, condamnat pentru viol și relații sexuale cu un minori. Dacian Cioloș spune însă că nu l-a cunoscut pe „guru” Bivolaru.

Conform CV-ului, la mijlocul anilor ’90, Dacian Cioloş a plecat cu o bursă guvernamentală oferită de statul francez la Rennes şi Montpellier. În Franța și-a obținut și diploma de master, iar în aceeași perioadă a lucrat ca stagiar la Comisia Europeană, până în toamna anului 1997.

Acuzat de legături cu serviciile secrete

A fost acuzat și de legături cu serviciile secrete, dar și că ar fi dirijat de o rudă, Virgil Ardelean, fost șef al serviciului secret al Ministerului de Interne, unitatea denumită popular „Doi și-un sfert”.

Cariera politică și-a început-o în anul 2005, când a fost numit consilier al ministrului Gheorghe Flutur, care deținea portofoliul de la Agricultură în guvernul PNL-PD.

Pentru alte câteva luni Dacian Cioloș a fost și subsecretar de stat pentru afaceri europene tot la Agricultură, iar apoi a devenit chiar el ministru pentru un an, până la finalul lui 2008.

Drumul său s-a îndreptat apoi către Bruxelles. Susținut puternic de președintele Traian Băsescu și propus de guvernul Boc pentru funcția de Comisar European la Agricultură, Dacian Cioloș a devenit cel mai tânăr membru al echipei conduse de Manuel Barroso.

Premier după dezastrul de la Colectiv

A revenit în politica românească la finalul anului 2015, când în urma tragediei de la Colectiv a demisionat cabinetul Ponta, iar președintele Klaus Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze un executiv tehnocrat.

În mandatul său de premier au fost implementate mai multe măsuri privind reducerea birocrației, inclusiv introducerea plății taxelor cu cardul.

Guvernul și-a încheiat mandatul după alegerile parlamentare din 2016, câștigate de PSD.

Mişcarea România Împreună, PLUS, USR și REPER

Timp de mai multe luni Dacian Cioloș a evitat orice implicare politică, dar în cele din urmă a înființat Platforma România 100, de unde s-a desprins partidul Mişcarea România Împreună. Organizația era însă nefuncțională, fiind blocată în instanță de mai multe contestații.

La finalul anului 2018 anunţă un nou partid: PLUS, care s-a aliat un an mai târziu cu USR. Cele două partide au mers împreună la alegerile europarlamentare din 2019.

În pandemie, după căderea guvernului Cîțu, președintele Iohannis l-a desemnat din nou pe Dacian Cioloș să formeze un cabinet, într-o mutare sortită de la bun început eșecului: executivul USR nu a adunat voturile necesare în Parlament, deschizând cale liberă unui guvern PSD-PNL.

Cioloș a condus în calitate de președinte USR PLUS, din octombrie 2021 până la demisia din februarie 2022.

A fost președinte al grupului Renew

În actuala legislatură europeană, Dacian Cioloș ocupă locul 66 în topul celor mai influenți europarlamentari, potrivit unui studiu al platformei de cercetare Eu Matrix.

A susținut discursuri în plenul legislativului european atât în limba română, cât și în engleză și franceză. Printre altele, s-a preocupat de probleme din agricultură, de aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen, dar și de strategia privind vaccinarea anti-covid.

A bifat și o performanță importantă pentru un politician român: a fost timp de peste doi ani președintele grupului Renew, al treilea ca mărime din Parlamentul European.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.