Portret de candidat: Diana Șoșoacă

La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care vor candida la alegerile Europarlamentare din 9 iunie.

Cine sunt și ce pregătire au, cu ce s-au remarcat până acum și ce-i recomandă pentru un loc în Parlamentul European. Pentru că, înainte de a pune ștampila pe lista unui partid, e bine să știm câte ceva și despre oamenii care au fost puși în fruntea acelei liste și care au șanse mari să meargă la Bruxelles în numele nostru.

Astăzi – portretul Dianei Șoșoacă.

Rubrica „Portret de candidat” este realizată de echipa Știrile Zilei, un produs Recorder la care vă puteți abona aici, pentru a urmări rezumatul celor mai importante evenimente ale zilei, în fiecare seară, de luni până vineri.

Mai jos, aveți și varianta scrisă a portretului de astăzi:

La Sfânta Parascheva fără mască

Diana Iovanovici-Șoșoacă este de profesie avocat, iar din 2020 senator în Parlamentul României.

S-a făcut remarcată la începutul pandemiei de coronavirus, când sfida cu lejeritate toate măsurile de protecție sanitară. De exemplu, a mers atunci fără mască la pelerinajul de la Sfânta Parascheva.

Tot în acea perioadă petrecea ore întregi în live-uri pe Facebook unde susținea mai ales mesaje conspiraționiste. Aceleași narațiuni le-a împrăștiat în mai toate emisiunile online sau de televiziune la care a fost invitată.

Diana Șoșoacă a fost aleasă în Parlament pe listele AUR în 2020. Atunci, apropiată de George Simion, se număra printre cei mai vocali reprezentanți ai formațiunii.

Exclusă din grupul parlamentar AUR

La nici un an de la intrarea în Parlament, Diana Șoșoacă a fost exclusă din grupul parlamentar AUR, iar oficialii partidului s-au delimitat de senatoare. Motivul oficial invocat: Diana Șoșoacă se comporta în contradicție cu direcțiile trasate de conducerea AUR. La câteva luni distanța, Diana Șoșoacă a anunțat că face parte dintr-un nou partid: SOS România.

De altfel, conflictul dintre George Simion și Diana Șoșoacă a degenerat de mai multe ori.

Activitatea Dianei Șoșoacă din ultimii ani s-a rezumat în mare parte la scandaluri, conspirații rostite chiar de la Tribuna Parlamentului și frecvente întâlniri cu oficiali ruși la Ambasada Federației de la București.

La Ambasada Kremlinului de la București, Diana Șoșoacă a sărbătorit și ziua națională a Rusiei.

Senatoarea a susținut inclusiv faptul că România trebuie să recupereze așa-numite teritorii „furate de către Ucriana”.

Diana Șoșoacă a scandat „Roexit” în stradă

Actuala candidată a partidului SOS la alegerile europarlamentare a susținut în stradă ieșirea României din blocul comunitar.

S-a folosit în repetate rânduri de pretextul că este senator pentru a-și justifica ieșirile în decor.

Diana Șoșoacă nu are CV-ul publicat pe site-ul Parlamentului așa cum cere legea, însă din informațiile disponibile despre ea știm că a intrat în Baroul București în anul 2000.

A absolvit un master în Dreptul Afacerilor și a fost consilier personal pe probleme juridice al ministrului delegat pentru comerț Eugen Dijmărescu, acuzat că a fost colaborator al serviciului de informatii externe al Securitatii.

Scandalurile, laitmotiv și în viața privată

Înainte de 2020, pe o pagină de Facebook cu denumirea „Cabinet avocat Iovanovici Șoșoacă Diana” era distribuit un text cu mesaj anti-moaște și o imagine din 2019 pro-USR.

Ca avocat, Diana Șoșoacă l-a reprezentat inclusiv pe Arhiepiscopul Teodosie de la Constanța, într-un dosar prin care Arhiepiscopia dobrogeană cerea ridicarea restricţiilor de la pelerinajul de Sfântul Andrei.

Scandalurile reprezintă un laitmotiv și în viața personală a senatoarei. Aflată la al treilea mariaj, Diana Șoșoacă și-a exclus recent actualul soț din partidul pe care-l conduce, acuzându-l la început pe Silvestru Șoșoacă de legături cu serviciile secrete și ulterior că bărbatul ar fi agresat-o „fizic și emoțional”.

Acum, Diana Șoșoacă deschide listele partidului SOS pentru Bruxelles, dar s-a înscris și în cursa pentru primăria Capitalei.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să