Portret de candidat: Mircea Geoană, în luptă cu propriul trecut
La rubrica „Portret de candidat” ne propunem să aducem în fața cetățenilor informații relevante despre cei mai importanți politicieni care se află în cursa pentru funcția de președinte al României.
Astăzi portretul lui Mircea Geoană, un candidat aflat nu doar în lupta pentru Palatul Cotroceni, ci și în luptă cu propriul trecut.
Mircea Geoană e fost ministru de externe și ambasador în Statele Unite, dar și fost președinte al Senatului, lider al PSD timp de cinci ani, iar în ultimii cinci adjunct al secretarului general NATO.
Dincolo de funcții, biografia lui Mircea Geoană e marcată de numeroase controverse. De la legăturile cu Marian Vanghelie, Sorin Ovidiu Vântu și Cristian Rizea, până la acuzații mai recente: plagiat în teza de doctorat și dezvăluirea legată de un fost coordonator al campaniei sale, care a înființat o firmă cu un om de afaceri rus.
Ambasador în SUA după ’90
Mircea Geoană s-a născut în 1958. Tatăl său a fost un important general în perioada comunistă. Ioan Geoană lucrat la Ministerul Apărării timp de aproape trei decenii, până în 1992. Presa a relatat că ar fi fost trimis la Moscova pentru specializare în aceeași perioadă cu studentul Ion Iliescu.
Inginer înainte de Revoluție, Mircea Geoană a făcut primii pași în diplomație imediat după căderea comunismului.
Referent în Ministerul de Externe în 1990, a ajuns după doar un an la conducerea Direcției de Afaceri Europene. După ce-a absolvit Dreptul, în 1993, a devenit purtător de cuvânt al instituției conduse atunci de Teodor Meleșcanu, iar în ’94 a urmat un curs despre instituțiile democratice la NATO.
Prima bornă importantă în carieră a atins-o în 1996, când, la doar 37 de ani, a fost numit ambasador în Statele Unite.
În anul 2000, Mircea Geoană a preluat portofoliul externelor în Guvernul condus de Adrian Năstase. Tot atunci a devenit și membru al PSD. Patru ani mai târziu, la alegerile locale, a pierdut o primă bătălie cu Traian Băsescu, pe cea pentru Primăria Bucureștiului. Totuși, un an mai târziu a devenit lider al PSD, la capătul unui Congres în care l-a învins pe Ion Iliescu. Fostul președinte i-a aplicat în acel an o etichetă usturătoare: „prostănac”.
Tumultuosul an 2009
2009 a fost un an tumultuos pentru Mircea Geoană. Din postura de lider PSD, a intrat în cursa pentru Cotroceni împotriva lui Traian Băsescu.
Dezbaterea din turul al doilea dintre cei doi candidați a inclus un moment crucial: Traian Băsescu și-a întrebat contracandidatul despre o vizită nocturnă la unul dintre cei mai puternici moguli de presă ai epocii, Sorin Ovidiu Vântu.
Tot în 2009, Mircea Geoană ar fi călătorit în Rusia la bordul unui avion privat al lui Sorin Ovidiu Vântu: după ani, a spus că ar fi folosit de fapt un avion de linie și că vizita sa la Moscova a fost una „exploratorie”, în calitate de persoană privată. Întrebat care a fost rezultatul ei, a răspuns „niciunul”, pentru că nu a câștigat alegerile din 2009.
Declinul de după înfrângerea la urne a fost rapid: Mircea Geoană a pierdut președinția PSD în favoarea lui Victor Ponta, iar în 2011 a fost chiar exclus din partid. Reprimit un an mai târziu, a obținut un mandat de senator.
În 2014 a fost însă dat afară din PSD pentru a doua oră din PSD, pe motiv că ar fi încercat să preia formațiunea alături de Marian Vanghelie. Împreună cu fostul primar al sectorului 5 din București a înființat în 2015 Partidul Social Românesc, care însă a avut viață scurtă. De asocierea cu Vanghelie a scăpat, totuși, mai greu.
La NATO și înapoi
După o perioadă petrecută în afara politicii, Mircea Geoană a fost numit adjunct al secretarului general NATO.
Viorica Dăncilă, premier în 2019, susține însă că Mircea Geoană a fost nominalizat de Guvern.
Pe parcursul ultimilor doi ani, Mircea Geoană a pornit într-un veritabil turneu în care a amestecat acțiunile oficiale NATO cu unele care, după cum s-a dovedit, aveau să se încheie prin lansarea candidaturii: a participat la evenimente publice și lansări de carte în toate marile orașe și a fost foarte prezent mai ales în emisiuni online.
Dacă aparițiile publice ale lui Mircea Geoană au fost (și rămân) atent coregrafiate, mult mai impredictibile s-au dovedit reacțiile sale în cazul unor întrebări perfect legitime: în vară, de exemplu, ziarista PressOne Emilia Șercan dezvăluia că fostul adjunct al șefului NATO a plagiat prin traducere în teza de doctorat, fără vreun fel de atribuire și fără ghilimele, zeci de pagini din rapoartele anuale prezentate Congresului Statelor Unite de președinții Bill Clinton și George Bush junior.
Mircea Geoană s-a lansat în acuzații grave, și nedovedite, la adresa lui Attila Biro: jurnalistul de la site-ul Context.ro care a descoperit că un fost coordonator al campaniei sale pentru Cotroceni, Rareș Mănescu, a înființat o firmă împreună cu un om de afaceri rus, Aleksei Kozlov, care face propagandă putinistă online, sub un nume fals.
