Poveste din Kiev: războiul care schimbă orașe și vieți

Războiul din Ucraina nu este doar al armatelor. Sute de mii de oameni simpli din Kiev sunt în linia a doua a frontului cu lăzi de banane, pâine, medicamente, echipament militar și încurajări. Sunt voluntarii din Apărarea teritorială, care stau în spatele efortului uriaș de rezistență. Am întâlnit un astfel de om pe drumul dintre București și Kiev.

Oleksii, un tânăr de 33 de ani din capitala Ucrainei, și-a dus soția și cei doi copii la adăpost în România și s-a întors cu căști și veste antiglonț cumpărate din București pentru luptătorii din Kiev. Este patronul unei librării, dar pentru că a fost nevoit să tragă obloanele își pune toată energia în slujba rezistenței.

Oamenii Kievului sunt puternici, poți discuta cu ei ore în șir despre război, despre Putin și despre viitorul Ucrainei. E multă încredere în vocea lor, dar, invariabil, la un moment dat ceva declanșează o emoție puternică. Și atunci, vocea începe să tremure și totul se încheie cu un “Slava Ucraina!” și cu lacrimi în ochi.

Cele mai recente

OUTSIDER POLITIC #15. Sorin Costreie: „Una-două, copiii scot cuțitul. Avem un caz pe zi de violență în școli”

În ultimul deceniu, Educația a fost condusă de „ministrul-genunche”, apoi de „ministrul-pamblică”, a preluat ștafeta „ministrul-pepsiglas”, iar de curând și-a încheiat mandatul și un ministru-cabotin, amator de versuri infantile despre văcuță și inteligență artificială.

Acum avem un ministru cu studii la universități de prestigiu, profesor de filosofia limbajului. Dar în ce măsură va deprinde și limbajul politic, predat de golănași cu studii la școala vieții, altfel spus, colegii săi de guvern?

Recorder