Primăria Capitalei a desemnat cel mai frumos balcon. E atât de frumos încât refuză să ni-l arate

După îndelungi eforturi și deliberări, Primăria Capitalei a stabilit, într-un final, câștigătorii concursului „Cea mai frumoasă fațadă”, dotat cu premii totale de 214.000 de lei, bani alocați din bugetul instituției. Rezultatele concursului au fost anunțate vineri seară, aproape de miezul nopții (să mai ziceți că nu se lucrează peste program în instituțiile publice)!, în speranța că cetățenii se relaxează pe la terase și știrea va trece neobservată.

Numai că, după ce își petrec seara de vineri, cetățenii se trezesc a doua zi și sunt curioși să vadă și ei pe ce au dat banii: cum e balconul, lățime/lungime, din ce e făcut, unde e montată scurgerea de apă, lucruri elementare când vine vorba de un balcon. Ei bine, Primăria Capitalei ne-a refuzat acest moft și a emis un comunicat sec în care a anunțat numele câștigătorilor și cam atât.

Astfel, putem afla că, după deliberările juriului, un anume Popescu Cătălin a câștigat premiul pentru cea mai frumoasă fațadă, Sofran Radu are cel mai frumos balcon din tot Bucureștiul, iar Botan Ion a fost premiat pentru cea mai frumoasă grădină. Câștigătorii au încasat câte 5.000 de lei pentru performanțele lor, dar la fiecare categorie s-au acordat mai multe premii și mențiuni.

Au fost acordate și premiile publicului, deși nu se știe cum a reușit publicul să aleagă niște balcoane și niște fațade pe care nu a putut să le vadă. Într-un comunicat emis pe 10 iunie, Primăria Capitalei anunța că prelungește perioada de înscriere în concurs până pe 20 august (inițial, concursul trebuie să se desfășoare între 16 mai și 26 iunie), urmând ca pe 21 august să facă publice fotografiile tuturor fațadelor, balcoanelor și grădinilor înscrise în concurs, pentru a oferi posibilitatea cetățenilor să voteze.

Numai că pe 21 august Primăria nu a publicat nicio fotografie, iar vineri, 8 septembrie, a dat publicității o listă cu numele câștigătorilor, inclusiv cei aleși de public. După înșiruirea listei se precizează că „juriul a decis să acorde tuturor participanților validați premii speciale de participare prin care sunt răsplătite eforturile de implicare ale bucureștenilor în activități de înfrumusețare a orașului”.

Mai notăm că, la categoria firme, premiul publicului pentru cea mai frumoasă grădină a mers la firma Ana Hotels, deținută de domnul George Copos. Tot la cea mai frumoasă grădină, dar la premiul juriului, găsim firma Delisa Invest SRL, o companie imobiliară deținută de familia Creștin, care, în ciuda numelui, nu e deloc ușă de biserică și face tot felul de afaceri cu alde NIRO și Dorin Cocoș.

Dar astea-s fleacuri. Ce mai încolo și încoace… îi felicităm și noi pe fericiții câștigători și îi rugăm să ne trimită pe adresa redacției câteva fotografii cu grădinile, fațadele și balcoanele lor. Să ne bucurăm de ele.

Conform unor surse neoficiale, acesta ar fi balconul câștigător. Se pare că Radu Sofran a participat la concursul „Cel mai frumos balcon“ la insistențele admiratorilor balconului său. Fotografia datează din 2012. Cerem Primăriei Municipiului București desecretizarea dosarului clasificat în care sunt fișate balcoanele oamenilor!

UPDATE: Se pare că insistențele noastre nu au fost în zadar și Primăria a început să desecretizeze. Sâmbătă după amiază, după publicarea acestui articol, pe site-ul instituției au apărut brusc fotografii cu balcoanele, grădinile și fațadele intrate în concurs. Le puteți vedea aici.

 

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să