Românii și războiul informațional

Un zvon apărut pe Facebook, rostogolit pe grupurile de WhatsApp și apoi preluat de televiziuni, a fost suficient pentru a crea o isterie în care mii de oameni au blocat benzinăriile din toată țara de teama unor scumpiri majore la carburanți. Mesajul prin care ministrul Energiei a dezmințit informațiile nu a avut niciun rezultat. Românii nu mai au încredere în autorități și, în general, nu mai au încredere în nimeni și în nimic.

Este efectul unor transformări majore pe care societatea le-a suferit sub impactul tehnologiei răspândite la nivelul maselor. După ani în șir în care și-au redefinit obiceiurile de socializare și de informare, lăsându-se în voia algoritmilor care guvernează platformele online, oamenii constată acum că pot fi victimele unor informații false pe care habar nu au cum să le verifice. Se trezesc stând cu orele în mașini, la cozi interminabile, fără să poată explica prea bine de ce o fac: au văzut la cineva pe Facebook, le-au scris prietenii pe grupurile de whatsapp, au auzit la televizor. Ceva trebuie să fie! Unii dintre ei ridică din umeri și admit că s-ar putea să fie manipulați.

În situații de criză, această stare de confuzie și neîncredere răspândită într-o bună parte a populației poate fi o vulnerabilitate majoră. În timp ce la câteva sute de kilometri distanță cad bombe într-un război cât se poate de real, românii se luptă deocamdată cu un război al informațiilor în care se descurcă fiecare cum poate.

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.