VIDEO. Școala online în România rurală

Au trecut aproape trei luni de când școlile din România s-au închis, iar orele s-au mutat pe internet. Și, în timp ce Ministerul Educației dă asigurări că școala online chiar funcționează, în mediul rural realitatea arată cu totul altfel.

Copiii care au acces la tablete sau telefoane stau minute în șir privind în gol către ecrane, pentru că în multe zone semnalul la internet este slab și conexiunea se întrerupe frecvent. Orele au devenit astfel niște puzzle-uri din conversații întrerupte în mijlocul frazei. Profesorii admit și ei că, în urma unor astfel de cursuri, elevii nu prea rămân cu mare lucru și se gândesc cu groază că școala online ar putea continua și la toamnă.

Apoi, sunt copiii din familii numeroase, care trebuie să împartă un singur telefon, al părinților, pentru a-și face lecțiile sau pentru a participa la ore. Aici, părinții sunt puși în fața unei alegeri dureroase: trebuie să decidă pentru care copil e mai important să facă școală și care poate să mai aștepte, privind de pe margine.

Și apoi sunt copiii din zone izolate și lovite de sărăcie. Pentru ei școala online pur și simplu nu există. Nu au dispozitive și nici internet. Odată cu închiderea școlilor, acestora nu li s-a tăiat doar accesul la educație pe perioadă nedeterminată, ci și la singurul loc unde mai găseau sprijin și refugiu din calea problemelor cu care se confruntă acasă.

Așa arată învățământul online în România rurală:

Cele mai recente

DOCUMENTAR RECORDER. Deceniul Iohannis

Ca de atâtea ori în ultimii 35 de ani, suntem iarăși în fața unei alegeri dificile. În șubreda noastră democrație, a căuta un președinte într-o sumă de candidați departe de a se ridica la înălțimea acestei funcții n-a fost vreodată ușor. Devine însă și mai complicat dacă ne uităm bine la România prezentului – o țară a speranțelor risipite, a neîncrederii și a apatiei. Oricare îi va fi numele, noul președinte e, inevitabil, consecința unui deceniu neîncheiat încă – deceniul Iohannis.  Întoarcerea în urmă cu zece ani poate fi un exercițiu dureros. Ne obligă să retrăim, dar ne ajută să

Ce ne enervează #21 – E prea puțin Ceaușescu

O ediție despre cum te amețesc alegerile astea mai tare decât tiribombele, despre cum faci bani cu nepoții, despre cum punem femeile să facă plozi pentru că țara are nevoie de trupuri, despre cum îți alegi consilierii fără să fii consiliată, despre competenții candidați AUR și SOS, dar și despre faptul că e prea puțin Ceaușescu în viața noastră politică, sau ce-o fi asta.

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.