Ultimele două zile au redeschis discuția politizării excesive din învățământul românesc. Iar mediul universitar a arătat că are criterii bizare pe baza cărora decide să se unească și să ia atitudine. Ce n-a făcut împotriva doctoratelor plagiate, a fabricilor de diplome și a corupției din sistem, a făcut în favoarea unui ministru care nu poate stăpâni limba română. Rectorii a 45 de universități din întreaga țara au semnat o scrisoare de susținere pentru Valentin Popa, propus ministru al Educației, dar criticat pentru greșelile gramaticale pe care le face în exprimare. Mișcarea de solidaritate s-a încheiat lamentabil: a adus mari prejudicii de imagine mediului universitar și i-a avantaj pe politicienii care au putut justifica numirea unui ministru agramat prin susținerea arătată de  cei 45 de rectori.

Explicațiile se pot căuta în biografiile celor care au inițiat scrisoarea de susținere: mulți dintre ei au sau au avut legături directe cu grupul politic PSD-ALDE, singurul care a avut de câștigat pe urma celor 45 de semnături.

Inițiativa scrisorii a pornit de la Consiliul Național al Rectorilor (CNR), organism greu de separat de suspiciunea unor interese politice. Sorin Cîmpeanu, președintele Consiliului, a fost ministru al Educației în Guvernul Ponta, iar în decembrie 2016 a prins un loc de parlamentar pe listele ALDE (acum este senator independent). În trecut, a implicat numele CNR inclusiv în campaniile electorale.

Mihnea Costoiu, secretar general în Consiliul Național al Rectorilor, este membru PSD și fost senator din partea aceluiași partid. Valer Daniel Breaz, unul dintre vicepreședinții CNR este, la rândul său, membru PSD, în prezent senator.

„Există un grup de WhatsApp pe rectori. Și acolo a apărut o solicitare de sprijin a acestei acțiuni, care a circulat între cei din Consiliul Național al Rectorilor”, ne-a declarat Viorel Șerban, rectorul Politehnicii din Timișoara.

Sorin Cîmpeanu (foto dreapta), președintele CNR, recunoaște că el s-a aflat în spatele acțiunii, folosindu-se de „mijloace electronice moderne”: „Scrisoarea a fost transmisă prin mail și WhatsApp, iar ideea de bază a fost susținerea unui coleg din mediul academic”.

Au fost și cazuri în care semnăturile au constat, de fapt, în acorduri verbale luate în urma unor discuții telefonice. „Domnul profesor Cîmpeanu m-a sunat să mă întrebe dacă aș fi de acord cu susținerea lui Valentin Popa, care n-ar fi făcut niște greșeli gramaticale grave, ci doar a folosit un regionalism. I-am dat o confirmare telefonică, atâta tot”, ne-a declarat Ioanel Sinescu, rectorul Universității de Medicină Carol Davila și unul dintre cei 45 de semnatari.

Rectorii și politica

Din declarația lui Sinescu reiese clar că inițiativa scrisorii de susținere a apărut după ce filmulețul cu Valentin Popa vorbind incorect limba română a început să circule în spațiul public, fapt care s-a petrecut vineri seara. Sâmbătă după-amiază a apărut deja scrisoarea de susținere însoțită de primele 30 de semnături (la care s-au adăugat, ulterior, încă 15). Duminică, Liviu Dragnea, liderul PSD, era întrebat cum justifică nominalizarea la Ministerul Educației a unei persoane care nu vorbește corect limba română. „Mie mi se pare mai important că are susținerea rectorilor”, a răspuns Dragnea.

Susținerea rectorilor se baza, însă, pe acorduri verbale smulse la telefon și pe mesaje de WhatsApp. Nu e de mirare că au apărut și persoane care s-au declarat surprinse că se regăsesc pe lista semnatarilor. Este cazul lui Ioan Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca. „Nu știam că numele meu apare pe listă. Nu l-am susținut și nu-l voi susține pe domnul Popa. Mă deranjează măgăriile astea”, a declarat Ioan Aurel Pop pentru „Adevărul”.

Sorin Cîmpeanu afirmă că ar avea acordul scris al rectorului de la Cluj și precizează că decizia de susținere a lui Valentin Popa s-a făcut după o analiză atentă în care au prevalat aptitudinile manageriale: „Este reprobabil felul în care Valentin Popa s-a exprimat în spațiul public, cu greșeli gramaticale, mai ales că un rector trebuie să fie un exemplu pentru tineri. Am analizat asta înainte cu o parte din colegii rectori din CNR și am considerat totuși că oricine poate greși în public. Considerăm, de asemenea, că prin calitățile sale administrative, merita susținerea noastră”.

Această abordare pare să fi fost suficient de convingătoare pentru ca 45 de rectori din mediul universitar (dintre care doar Ioan Aurel Pop și-a negat semnătura) să apară în scrisoarea de susținere pentru Valentin Popa. Nu trebuie omis nici faptul că, pe lângă Cîmpeanu, Costoiu și Breaz, o parte dintre semnatari au avut sau au, la rândul lor, apartenență politică:

– Cezar Ionuț Spînu (rectorul Universității din Craiova) a fost vicepreședinte PSD Craiova

– Nicolae Istudor (rectorul Academiei de Studii Economice) a fost secretar de stat în Guvernul Năstase și, în iunie 2017, s-a aflat pe lista scurtă a PSD pentru postul de prim-ministru.

– Călin Dinu Oros (rectorul Universității Valahia din Târgoviște) a candidat la parlamentare din partea ALDE, în decembrie 2016

– Sorin Mihai Radu (rectorul Universității din Petroșani) a fost consilier județean PSD și vicepreședinte PSD Petroșani

– Cornel Panait (rectorul Universității Maritime din Constanța) a fost ales consilier județean PSD în 2012

– Alexandru Irimie (rectorul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj-Napoca) l-a susținut pe Victor Ponta, candidatul PSD la alegerile prezindețiale din 2014.

„Atunci când demnitatea publică ocupată cândva de Spiru Haret…”

Deși rămași în minoritate, au existat, însă, și rectori care au refuzat să-și pună semnătura pe controversata scrisoare de susținere. Printre ei se numără Viorel Șerban, rectorul Politehnicii din Timișoara: „Eu sunt mai în vârstă și am mai prins niște vremuri cu mesaje de susținere la care n-aș vrea să mă întorc. Așa că mi s-a părut cam neinspirată această inițiativă. Nu-mi place să umblu cu adeziuni și consider că rectorii nu trebuie să se implice în chestiuni politice. Știu că în Consiliul Național al Rectorilor sunt destui oameni implicați politic, însă legea le permite. E problema lor”.

Un alt rector care a refuzat să semneze este Mircea Dumitru, profesor aflat la conducerea Universității București. Dumitru a transmis un mesaj dur în care a anunțat că, în semn de protest, demisionează din toate funcțiile pe care le ocupă în Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU):

„Nu vreau să fiu pus în situația de a accepta compromisuri care sunt inacceptabile. Am ajuns la concluzia că un act salubru de minimă decență publică este să mă retrag din toate funcțiile asociate cu funcționarea Ministerului Educației. Lucrurile au luat o întorsătură grotescă. Atunci când demnitatea publică ocupată cândva de Spiru Haret îi revine unui universitar care este și rector, iar acest suferă dramatice episoade de luptă infantilă cu gramatica de bază a limbii române… ei bine! în astfel de circumstanțe prezența mea în continuare în consilii ale ministerului ar dăuna mult propriei mele sănătăți sufletești”.