00:59 Fuga Colectivă de răspundere
05:52 Sănătatea, „vedeta” rectificării
10:09 Condamnăm abuzul, dar angajăm abuzatori
13:43 „Ne-au ucis”
15:49 Alegeri în USR
16:48 În stradă pentru parteneriatul civil
17:37 A murit Căpitanul Picard
La teorie, în continuare, nu ne-ntrece nimeni: când vine vorba de fapte, însă, nici măcar o catastrofă de dimensiunile Colectivului nu mai poate pune în mișcare instituțiile statului român.
Parchetul General nu a finalizat dosarul medical al victimelor incendiului din clubul bucureștean până în septembrie, așa cum decisese în primăvară instanța supremă.
La 11 ani de la incendiul din clubul Colectiv, site-ul snoop.ro observă că instanțele au soluționat un singur dosar: pe cel al patronilor, artificierilor și pirotehniștilor.
Au fost condamnați doar doi reprezentanți ai statului – pompierii care au verificat clubul.
Unul singur, George Matei, execută pedeapsa de opt ani și opt luni în țară. Antonina Radu, colega sa, a fugit în Republica Moldova și a primit acolo o pedeapsă redusă, de șase ani de închisoare.
În dosarul medical Colectiv nu există nici acum vreun suspect.
Cele mai multe dintre cele 64 de victime (37 la număr) au murit după ce ajunseseră la spital.
Un alt bărbat rănit s-a sinucis la doi ani după incendiul în care a murit iubita sa.
Procurorii ar fi trebuit să identifice care a fost răspunderea spitalelor în care mulți dintre cei arși au făcut infecții nosocomiale și cum s-au făcut transferurile în străinătate.
Cert e că, după cum observa premierul Luca Niculescu astăzi, în România nu există încă un spital destinat pacienților cu arsuri grave.
La 11 ani de la catastrofa din clubul bucureștean, o analiză publicată de Ionuț Stănescu pe site-ul Recorder pleacă de la constatarea că două incendii asemănătoare celui de la Colectiv au dus la rănirea a 350 de oameni în Macedonia de Nord și în Elveția.
Cinci dintre acești pacienți au murit.
În cazul Colectiv, după cum spuneam, numărul morților din spitale – 37 – a fost mai ridicat decât cel al victimelor de la fața locului.
Sănătatea, „vedeta” rectificării
După cum era de așteptat, Guvernul a aprobat astăzi prima rectificare bugetară din acest an: marele câștigător este ministerul sănătății.
Instituția condusă de Alexandru Rogobete a primit în plus mai bine de 7.000.000.000 de lei.
Aproape jumătate din sumă alimentează bugetele Casei Naționale de Asigurări de Sănătate și pe cele ale spitalelor.
Aproape 3.500.000.000 se vor folosi pentru plata pensiilor, iar banii în plus ajung și în țară: circa 3.000.000.000 pentru primării.
În cazul educației, fonduri suplimentare primesc universitățile.
Ministrul de finanțe, Alexandru Nazare, a spus că rectificarea era „vitală” și a adăugat că va mai urma una, luna viitoare.
Între timp vor începe și discuțiile pentru construirea bugetului pe anul viitor.
De ce a primit ministerul sănătății cele mai consistente fonduri în plus? Potrivit fostului premier Ilie Bolojan, explicația e simplă: incapacitatea ministrului Rogobete de a aloca banii corect încă la începutul anului, când a fost construit bugetul.
Potrivit liderului PNL, ministrul Rogobete ar fi aplicat principiul „preferințe și interese”.
Demnitarul PSD răspunde că el a cerut bani pentru toate obiectivele, dar că Ilie Bolojan ar fi „ciopârțit” fondurile.
Condamnăm abuzul, dar angajăm abuzatori
Deși apar noi mărturii ale femeilor care îl acuză pe regizorul Felix Alexa de hărțuire sexuală și abuz, iar mai mulți actori ai Teatrului Național București contestă angajarea acestuia, instituția își apără în continuare decizia.
Într-un comunicat al directoarei Ada Lupu Hausvater, TNB repetă că l-a angajat pe regizor în baza trecutului său profesional.
Felix Alexa e descris drept „competitiv, cu istorie relevantă în acest teatru”.
A cântărit și decizia prin care Comisia de Etică a Universității de Artă Teatrală și Cinematografică a clasat cazul, din lipsă de probe.
Conducerea Teatrului Național adaugă că UNATC nu a constatat abateri ale profesorului în relație cu studentele sale și că numele acestuia nu apare în registrul agresorilor sexuali al Poliției Române.
Cu trei ani în urmă, site-ul Rise Project a publicat mărturiile mai multor foste studente ale lui Felix Alexa, care-l acuzau de hărțuire și de abuz sexual.
Una dintre ele a renunțat la profesie după acest episod.
Regizoarea Iulia Grigoriu, de asemenea, avea 18 ani când acesta i-ar spus, după un refuz: „Cât o să țină de mine, n-o să faci meseria asta!”
Felix Alexa a respins acuzațiile.
Patru actori ai Naționalului bucureștean au denunțat astăzi, în declarații pentru site-ul „Cultura la dubă” sau pe rețelele sociale, ceea ce numesc comportamentul abuziv al lui Felix Alexa.
Mihai Călin adaugă că a avertizat-o pe directoare asupra derapajelor repetate ale acestuia din cursul repetițiilor.
Întrebat cum comentează noile acuzații ale actorilor de la Teatrul Național, Felix Alexa a spus că totul ar fi o campanie orchestrată împotriva sa și a noii directoare.
Ada Hausvater susține că atât echipa spectacolului, cât și conducerea TNB o să arate „vigilență față de orice derapaje care-ar putea apărea”.
În această stagiune, regizorul va pune în scenă o piesă a lui Molière, „Tartuffe sau Impostorul”.
Libertate rusească și „încurajări” americane
Una dintre cele mai critice publicații la adresa regimului de la Kremlin se închide după treizeci de ani.
„Ne-au ucis” este mesajul cu care Novaia Gazeta își începe comunicatul de presă în care anunță că de vină sunt presiunile exercitate de autoritățile din Rusia.
Redactorul-șef, Serghei Sokolov, a spus-o și mai direct: serviciile speciale au forțat echipa redacțională să-și înceteze activitatea.
Recent, locuința acestuia a fost percheziționată.
Novaia Gazeta a avut, oricum, o viață foarte grea, mai ales după 2022, an în care Rusia a invadat Ucraina.
Redacţia şi activităţile ziarului s-au restrâns considerabil după introducerea cenzurii militare – publicația a continuat să funcționeze doar grație internetului.
Tot sub actualul regim, nu mai puțin de șase jurnaliști de la Novaia Gazeta au fost asasinați.
Printre ei se numără Anna Politkovskaia, cea care a investigat ani de-a rândul abuzurile comise de armata rusă în războaiele din Cecenia.
Jurnalista a fost găsită moartă în blocul în care locuia, chiar de ziua președintelui Vladimir Putin, în octombrie 2006.
Dacă reputația serviciilor secrete din Rusia face foarte credibilă varianta publicată de Novaia Gazeta, nici instituțiile americane nu prea ajută: Pentagonul le-ar fi cerut europenilor să o lase mai moale cu criticile față de Rusia.
Mai multe țări membre NATO ar fi fost avertizate în ultimele săptămîni să-și tempereze discursul cu privire la amenințarea reprezentată de Moscova.
Potrivit agenției de știri Reuters, motivul invocat de ministerul american al apărării ar fi că provocările la adresa Rusiei ar „submina securitatea” continentului.
Kievul și Moscova ar trebui să reia luna viitoare negocierile de pace, cu medierea Statelor Unite.
De curând, Donald Trump a anunțat un acord cu Rusia privind aprovizionarea Statelor Unite cu motorină – o suspendare de facto a sancțiunilor impuse după 2022.
