Ziua și necazul în campania prezidențială a lui Mircea Geoană: site-ul context.ro publică noi dezvăluiri despre afacerile familiei Mănescu, pe fundalul plângerilor potrivit cărora fostul număr 2 al NATO s-ar confrunta cu o presupusă campanie de compromitere publică.
Context.ro scria la începutul săptămânii că Rareș Mănescu, fost primar al sectorului 6, a înființat o firmă împreună cu un propagandist rus în timp ce coordona campania din București a lui Mircea Geoană.
Site-ul de investigații adaugă acum că, în aceeași perioadă, fiul lui Rareș Mănescu, Vlad, a vândut o companie de consultanță unei foste colaboratoare a unui oligarh rus: Moshe Kantor e supus sancțiunilor internaționale de după invadarea Ucrainei.
Între timp, Sanda Nicola, o fostă jurnalistă care face acum parte din echipa de campanie a lui Mircea Geoană, a reunoscut că Rareș Mănescu a fost coordonatorul campaniei din București.
Cu nici 24 de ore înainte, candidatul la Președinție încercase să minimalizeze rolul acestuia, într-un interviu la Digi24.
Achitare
Încă o achitare într-un dosar de mare corupție: instanța supremă l-a absolvit de răspundere pe Nicolae Bănicioiu, fost ministru PSD al sănătății și al tineretului, trimis în judecată pentru luare de mită și trafic de influență.
Decizia nu este definitivă, iar una dintre judecătoarele din complet a făcut opinie separată.
DNA poate, de asemenea, să facă recurs.
Nicolae Bănicioiu ar fi încasat aproape 800.000 de euro de la mai mulți oameni de afaceri între 2012 și 2015, pe cînd era ministru al tineretului și sportului.
Procurorii l-au acuzat că, la schimb, ar fi urmat să-l influențeze pe titularul de la sănătate, Eugen Nicolăescu, să mențină în funcție sau să nu revoce managerii de la cinci spitale publice din București și din Ilfov.
Oamenii de afaceri – furnizori de materiale sanitare – aveau mai multe contracte profitabile cu instituțiile respective.
Magistrații au eliminat din dosar mai multe probe, printre care se numără interceptări și ordonanțele în baza cărora a fost autorizată folosirea unor colaboratori cu identitate protejată.
Sesizări anonime
Cine are de gând să reclame eventuale abuzuri în universități o va face în nume propriu sau deloc: sesizările anonime sunt blocate explicit în noul regulament de funcționare a Comisiilor de Etică.
După patru luni de consultări, ele au fost publicate în Monitorul Oficial.
Site-ul EduPedu constată că această măsură apare în ciuda faptului că Guvernul nu a adoptat schimbările promise după scandalul Alfred Bulai și după alte cazuri de hărțuire din mediul universitar.
Pe de altă parte, același regulament introduce măsuri referitoare la sprijinul pentru victimele unor abuzuri sau acte de hărțuire. În teorie, Comisiile de Etică se pot și autosesiza.
Școala Națională de Studii Politice, unde Alfred Bulai a lucrat înainte de a fi acuzat public de hărțuire, anunțase recent că se pregătește să permită sesizările anonime în viitorul Cod de Etică al instituției.
Precedent juridic european
Decizie fără precedent a Curții de Justiție a Uniunii Europene. Țările Uniunii sunt obligate să recunoască o schimbare de gen făcută într-un alt stat membru, a hotărât instanța, la cererea unui bărbat transgender născut în România care şi-a schimbat genul şi prenumele în Regatul Unit, înaintea Brexit-ului.
Arian Mirzarafie-Ahi a încercat să se întoarcă în țară în 2018. La controlul de securitate din aeroport, pentru că înfățișarea lui din timpul tranziției nu mai coincidea cu cea din documente, a fost supus unui interogatoriu intens personal legat de orientarea sa sexuală și de gen.
A hotărât atunci că urma să își schimbe și actele din România, iar în 2021 le-a cerut autorităților să îi recunoască documentele emise de statul britanic: cum răspunsul a fost negativ, a trebuit să se adreseze instanței.
CJUE a stabilit că practica statului român contravine dreptului european și a catalogat-o drept o îngrădire a dreptului de liberă circulaţie şi a celui de şedere.
„Înseamnă că pot să mă consider cetățean al Uniunii complet. Înseamnă că pe viitor o să sper că o să am o viață completă. Știu că am toate drepturile intacte”, a declarat Arian Mirzarafie-Ahi.
Hotărârea favorabilă din acest caz ar putea avea implicații semnificative pentru drepturile persoanelor transgender din întreaga Uniune Europeană.
Ea stabilește un precedent care ar putea să garanteze în viitor că drepturile obținute legal într-un stat membru sunt valabile pe întreg teritoriul Uniunii Europene.
E vineri, 4 octombrie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:57 Geoană și rușii, noi dezvăluiri
05:00 Marea corupție: încă o achitare
06:33 Gafă a premierului
07:45 Conflict economic între U.E. și China
08:48 Moldova în Europa: ce spun sondajele?
09:57 Decizie CJUE favorabilă persoanelor trans
11:32 Abuzuri în universități: fără plângeri anonime
12:26 Podul de la Brăila, etern în reparații
