(SURSA FOTO: INQUAM/Octav Ganea)
00:47 Iohannis demisionează miercuri
04:01 Tensiune în Piața Victoriei
06:00 Antonescu „rămâne candidatul coaliției”
08:45 Deceniul Iohannis: care e bilanțul?
11:49 Iohannis, ultimul rol: țap ispășitor
14:56 Boicot al supermarketurilor (și nu prea)
17:30 Urziceni: răfuială interlopă anchetată
18:12 Războiul tarifelor vamale, încă un episod
Cu întârziere, ca de obicei, Klaus Iohannis ne-a anunțat că demisionează.
O va face miercuri, iar anunțul oficial a venit abia după ce Parlamentul stabilise că plenul urma să dezbată mîine o cerere a opoziției de suspendare a sa.
Mandatul i s-a încheiat, oricum, în decembrie, dar Curtea Constituțională îi prelungise șederea la Cotroceni prin aceeași decizie prin care a anulat prezidențialele din 2024.
Klaus Iohannis a calificat demersul Parlamentului drept „ inutil, nefondat și păgubos”. În opinia sa, eventuala suspendare și referendumul pe tema demiterii ar fi creat încă o criză politică.
El devine astfel primul dintre președinții României care pleacă prin demisie.
O face în condițiile în care, dacă s-ar fi ajuns la referendumul de demitere și dacă el ar fi avut succes, ar fi pierdut toate privilegiile garantate prin lege foștilor șefi de stat. Printre ele: o locuință de protocol și o indemnizație lunară.
Prezidențialele din acest an au loc pe 4 și pe 18 mai. După demisie, funcția de șef al statului va fi preluată, cu titlu interimar, de președintele Senatului, Ilie Bolojan.
Antonescu „rămâne candidatul coaliției”
Dacă rostul gestului lui Klaus Iohannis a fost să-i mai liniștească pe contestatarii săi din dreapta radicală, efectul imediat a fost contrar: circa o mie de persoane strânse în fața Palatului Victoria s-au încăierat azi cu forțele de ordine.
Jandarmeria a folosit gaze lacrimogene împotriva mai multor susținători ai lui Călin Georgescu. Unii manifestanți au forțat gardurile de protecție, iar alții ar fi folosit petarde.
Dinspre coaliția de guvernare plouă cu asigurări că instalarea lui Ilie Bolojan drept președinte interimar nu înseamnă că, încă o dată, se va schimba candidatul din mers. Așa au spus, între alții, premierul Ciolacu și Emil Boc, prim-vicepreședinte al PNL.
În cealaltă parte a spectrului politic, Călin Georgescu se pronunță pentru reluarea alegerilor cu turul al doilea stabilit în noiembrie: el împotriva Elenei Lasconi.
Președinta USR observă că demisia lui Klaus Iohannis nu răspunde mai multor întrebări: „De ce au anulat alegerile?”, „Cum ne protejăm de jocurile rușilor?” sau „Putem garanta securitatea următorului scrutin”?
În fine, unul dintre inițiatorii suspendării, George Simion, clamează pe Facebook ceea ce numește „victoria noastră” și adaugă: „Turul doi înapoi”.
Boicot (și nu prea) al supermarketurilor
Într-o mașină de import și însoțiți de gărzile de corp și de o nelipsită televiziune prietenă, Călin și Cristela Georgescu au mers astăzi într-o piață din București.
Peste weekend, câștigătorul primului tur al prezidențialelor din noiembrie își chemase susținătorii să „boicoteze” marile lanțuri de magazine alimentare. Motivul invocat: ar fi declarat profituri zero, ca să poată să le exporte.
O aplicație specializată – termene.ro – arată limpede contrariul: de la Carrefour pînă la Lidl, Kaufland sau Mega Image, toate au declarat profituri care trec, însumate, de două miliarde de lei în 2023.
În vreme ce ministrul agriculturii, Florin Barbu, le spunea celor care caută să profite de situație „Jos labele de pe fermierii români”, premierul Ciolacu publica și el, tot pe TikTok, un clip cu produsele locale pe care le-a cumpărat de curând de la un magazin Carrefour.
Cât despre boicotul propriu-zis, reporterii Știrilor Zilei au constatat în această după-amiază că marile magazine chiar nu duceau lipsă de clienți.
Războiul comercial, încă o rundă
Acțiunile producătorilor europeni de oțel au scăzut pe bursele internaționale, la scurt timp după ce Donald Trump a anunțat că va impune taxe vamale suplimentare importurilor de aluminiu și de oțel.
Statele Unite folosesc circa un sfert din necesarul de oțel din surse străine. Mexicul și Canada sînt primii furnizori, iar țările europene livrează aproximativ 15% din total.
Acțiunile producătorilor europeni au scăzut, în primă instanță, cu pînă la 2,2%.
De la învestirea lui Trump, în ianuarie, tarifele vamale se află în centrul politicii sale economice și diplomatice – sunt văzute drept un mijloc de reducere a deficitului comercial, dar și ca o pârghie de negociere.
Ministrul de externe al Franței a răspuns că Uniunea Europeană are cum să riposteze și că o va face.
Industria oțelului se confruntă deja cu scăderea cererii din partea producătorilor auto, aflați printre cei mai mari clienți ai săi.
