00:59 Se caută o majoritate
06:23 Ce a influențat votul diasporei?
14:56 Clotilde Armand, mandat în pericol
16:17 Profesor acuzat de abuz, la catedră
18:18 Ucraina: încă un front?
19:19 SUA: o crimă cu răsunet
20:30 Combaterea extremisului: eșec total
21:33 Jandarmi trimiși în judecată
21:56 Iran: legea „moralității” și statutul femeilor
Rămas pentru cine știe cât timp la Cotroceni, președintele Iohannis a convocat noul Parlament vinerea viitoare, pe 20 decembrie.
Trei partide radicale – AUR, SOS și POT – dețin circa o treime din mandate și nu-și ascund intenția de a dinamita sistemul politic actual.
Celelalte (PSD, PNL, USR și UDMR) au convenit să formeze o majoritate guvernamentală de circa 65 de procente.
Încă se discută despre susținerea unui candidat comun la prezidențialele de la anul.
Niciunul dintre liderii de la vârful statului nu și-a asumat răspunderea pentru eșecul instituțional soldat cu anularea alegerilor prezidențiale.
Tăcere apăsată și în serviciile secrete, sub nasul cărora au crescut fenomene extremiste și care par să fi ratat să observe în timp util o operațiune de influențare a votului cu sprijin din afară.
Ce șanse are, deci, o înțelegere politică făcută în grabă, sub spectrul unei crize acute de securitate? Căutăm răspunsuri la Știrile Zilei cu ajutorul jurnalistului Sebastian Zachmann.
Pe de altă parte, cu sau fără Călin Georgescu pe viitoarele buletine de vot, nemulțumirea alegătorilor este profundă și evidentă.
Ascensiunea acestui candidat e, între altele, și consecința dezamăgirii acute a unei bune părți a electoratului din străinătate, spune la Știrile Zilei Elena Stancu: alături de Cosmin Bumbuț, ea documentează din 2019 încoace evoluția comunităților de români din străinătate.
Combaterea extremismului: eșec total
Ascensiunea fulminantă a lui Călin Georgescu a redeschis în mod dureros discuția despre asumarea integrală a trecutului României, dar și despre felul în care statul român combate – sau nu – ideologii criminale interzise prin lege.
Nicio persoană acuzată de legionarism sau de apologia unor persoane condamnate pentru crime de război nu a fost trimisă în judecată de peste două decenii. O ordonanță care incriminează astfel de fapte e în vigoare din 2002.
Mai mult, Parchetul General a ignorat până acum toate plângerile pe această temă.
Clasat a fost inclusiv un dosar al lui Călin Georgescu. Acum doi ani, el i-a numit „martiri” pe Corneliu Zelea Codreanu, liderul Mișcării Legionare din perioada interbelică, și pe mareșalul Ion Antonescu, unul dintre cei mai fideli aliați ai lui Adolf Hitler.
În tot acest timp, inclusiv acum mai puțin de două săptămâni, Zelea Codreanu a fost comemorat anual, în public, câteodată în prezența unor politicieni și a unor fețe bisericești.
Mandat în pericol
Clotilde Armand a pierdut definitiv procesul cu Agenția de Integritate și riscă să rămână fără mandatul de senatoare pe care l-a obținut pe 1 decembrie.
Instanța supremă a respins cererea politicienei USR de a anula un raport ANI prin care a fost declarată incompatibilă: acum doi ani, Agenția a reclamat faptul că ea era și primăriță a sectorului 1 din București, și directoare într-un proiect cu fonduri europene.
ANI ceruse ca ea să nu poată ocupa o funcție publică timp de trei ani.
Clotilde Armand a ratat anul acesta un al doilea mandat la Primărie, dar a obținut unul de senatoare – a fost prima pe listele USR București pentru camera superioară.
Noul Parlament nu s-a constituit încă, iar mandatele demnitarilor nou-aleși trebuie validate de plen, în baza recomandărilor făcute de o comisie comună a Senatului și Camerei Deputaților.
Clotilde Armand a scris pe Facebook că „justiția lui Ciolacu funcționează” și că va ataca decizia de astăzi la instanțele europene.
Pe de altă parte, însă, președintele USR București, Vlad Voiculescu, a anunțat că fosta primăriță nu va putea să-și preia mandatul, de vreme ce decizia instanței supreme e definitivă. Locul rămas liber va fi ocupat de următoarea propunere de pe lista partidului, Simona Spătaru.
Ucraina: încă un front?
Un atac al armatei ruse asupra orașului Zaporojie, din sudul Ucrainei, a făcut cel puțin șapte victime. Peste 20 de persoane au fost rănite.
Atacul a distrus o clinică privată și un bloc de birouri: e doar ultimul dintr-o serie, iar el sporește temerile că Moscova ar pregăti o nouă ofensivă terestră pe frontul din sud.
Vinerea trecută, de exemplu, un atac asemănător a dus la moartea a zece locuitori din Zaporojie.
Orașul se află într-o regiune a cărei anexare Rusia a revendicat-o încă din 2022, fără să o controleze în totalitate.
O ofensivă pe încă un front ar fi o provocare pentru armata din țara vecină, aflată deja în dificultate în est, dar și angajată în regiunea rusă Kursk, pe care o ocupă parțial.
După ce Donald Trump, președintele ales al Statelor Unite, a spus că încetarea războiului reprezintă o prioritate, Moscova a răspuns public că nu este dispusă la concesii care să garanteze acest rezultat.
