00:45 Călin Georgescu, scos din cursă
02:38 „Tandem” președinte-premier?
04:29 Kremlinul, din nou în favoarea lui Georgescu
05:30 Georgescu versus Trump&Vance/Deputați AUR chemați la Parchet
08:46 Războiul din Ucraina: noi negocieri
09:51 Deputați AUR chemați la Parchet
11:29 Adrian Cioroianu, trimis în judecată
12:17 Se caută directori (competenți și compatibili)
13:06 SUA: pierderi masive pe bursă
Cu jandarmii la ușă și cu protestatarii în stradă, Curtea Constituțională a luat o hotărâre în mare măsură previzibilă: Călin Georgescu nu poate să candideze la prezidențialele din luna mai.
Decizia, luată cu unanimitate de voturi, menține ceea ce stabilise duminică Biroul Electoral Central. Acesta din urmă invocase, de altfel, o decizie anterioară a CCR, potrivit căreia orice candidat are obligația de a apăra democraţia, care se întemeiază pe sufragii corecte, integre și imparţiale.
Georgescu e cercetat de Parchet pentru șase infracțiuni, printre care se numără instigarea la acțiuni anticonstituționale. Finanțarea campaniei sale e și ea anchetată: anul trecut, el a declarat fonduri zero.
Anunțul privind decizia Curții Constituționale a fost primit cu huiduieli de sutele de persoane strânse în preajma instituției. Liderul AUR, George Simion, a făcut public un mesaj pe Facebook: „Rușine! Nu veți învinge”.
Deciziile Curții Constituționale sînt definitive și executorii, ceea ce înseamnă că nu există nicio cale legală de atac.
Pe ordinea de zi a CCR s-au aflat 11 contestații împotriva deciziei prin care Biroul Electoral Central a invalidat candidatura lui Călin Georgescu la prezidențialele cu repetiție. Două dintre ele au fost depuse de Georgescu însuși.
Între altele, el s-a plâns că BEC și-ar fi depășit competențele legale: instituția nu ar fi avut, în opinia sa, bază legală pentru interpretarea legii fundamentale.
Georgescu mai argumentase că „precedentul Șoșoacă” nu s-ar fi aplicat în cazul său din cauză că alegerile cu repetiție din luna mai nu reprezintă același proces electoral ca cel, anulat, din 2024.
Ce urmează?
Întrebat în mod repetat (înaintea deciziei CCR) dacă se va înscrie în cursa prezidențială în eventualitatea eliminării lui Georgescu, liderul AUR, George Simion, a evitat să dea un răspuns clar.
Printre ipotezele vehiculate insistent în aceste zile se numără cea a unui așa-zis tandem „președinte-premier”, George Simion și Călin Georgescu.
Deputatul George Becali, finanțator al campaniei de anul trecut a lui George Simion, a anunțat deja că liderul AUR va candida din nou la Cotroceni.
Iar decizia CCR l-ar putea avantaja și pe fostul premier Victor Ponta.
Acesta, de altfel, a și făcut publică o reacție pe rețelele sociale, în termeni aproape mistici: „Bunul Dumnezeu rânduiește pentru fiecare o cruce potrivită cu puterea lui de a rezista, nu pentru a se chinui, ci pentru a urca de pe cruce în cer. Lupta pentru România și pentru români nu încetează niciodată! Nu trebuie niciodată să abandonăm! Nu trebuie niciodată să deznădăjduim! În cele din urmă, cu ajutorul lui Dumnezeu, vom învinge”, a scris el.
Sprijin de la Kremlin
Dacă și în ce măsură e implicată Moscova în agitația politică de la noi rămîne de văzut, însă Kremlinul e clar că încearcă să profite de orice ocazie i se oferă: purtătorul de cuvânt al lui Vladimir Putin, Dmitri Peskov, a spus astăzi că alegerile prezidențiale în lipsa lui Călin Georgescu – citez – „nu vor avea legitimitate”.
Rusia e țara în care cel mai puternic opozant al președintelui a murit într-o colonie penitenciară, și în care funcționarii „neconformi” au prostul obicei de a tot cădea pe ferestre.
Peskov comentase decizia Biroului Electoral Central al României de a respinge candidatura lui Georgescu.
El a calificat drept „prostii nefondate” acuzaţiile că Rusia ar avea legături cu acesta.
La începutul lui martie, Serviciul de Informații Externe al Rusiei susținea – în mod fals – că Ursula von der Leyen ar fi cerut ca Georgescu să fie exclus din competiția prezidențială din luna mai.
Ucraina: noi negocieri
Noi negocieri pe tema unui eventual acord de pace în Ucraina au început astăzi la Jeddah, în Arabia Saudită: de această dată, iau parte la ele și ucrainenii.
Delegația e condusă de șeful Administrației Prezidențiale de la Kiev, Andrii Yermak. Acesta a salutat tonul „constructiv” pe care au început discuțiile.
Ucraina propune un armistițiu parțial, menit să pună capăt atacurilor aeriene și terestre, ca prim pas către negocierile directe cu Rusia.
Marco Rubio, secretarul de stat american, a declarat că de rezultatul reuniunii depinde reluarea ajutorului militar acordat de Statele Unite Kievului – transferul de tehnică militară și schimbul de informații clasificate au încetat după cearta de la Casa Albă dintre Volodimir Zelenski, Donald Trump și J.D. Vance.
Washingtonul e interesat de posibilele concesii pe care Ucraina ar putea fi dispusă să le facă. Deși nu e clar care vor fi urmările discuțiilor de azi, un sondaj recent arată că 87% dintre ucraineni consideră că Rusia nu se va opri la teritoriile ocupate până acum.
În cursul nopții, cel puțin trei oameni au murit la Moscova într-un atac cu drone al armatei ucrainene. Rusia susține că operațiunea ar fi fost cea mai mare de acest fel din cursul celor peste trei ani de război.
Ucraina a fost și ea ținta unor noi atacuri asupra orașelor Odesa, Sumî și Herson.
Rușii au folosit aproape 130 de drone și cel puțin o rachetă balistică.
