00:58 Klaus Iohannis a plecat de la Cotroceni
02:41 Ce rămâne după deceniul Iohannis
06:43 Cum a ajuns Ilie Bolojan în vârf
09:41 Pașii următori
14:32 Poliția la ușă după o postare pe Facebook
16:19 Cea mai mare maternitate din Moldova, la judecată
17:20 Germania: controale prelungite la granițe
18:21 SUA: schimbarea strategiei din Ucraina
După zece ani, o lună și 21 de zile, Klaus Iohannis a părăsit Palatul Cotroceni: la capătul unei ceremonii scurte, el i-a încredințat lui Ilie Bolojan (cu titlu interimar) atribuțiile de șef al statului.
A plecat prin demisie, din cauză că Parlamentul lansase procedura de suspendare a sa din funcție.
Ultimul său mandat ar fi trebuit să se încheie pe 21 decembrie. Curtea Constituţională a anulat însă alegerile, în baza unor informații declasificate ale serviciilor secrete și ale Ministerului de Interne: potrivit lor, primul tur a fost viciat în favoarea lui Călin Georgescu.
Serviciul Român de Informații a invocat chiar și implicarea unui „actor statal”.
Depozitar, în 2014, al unui imens capital de încredere, Klaus Iohannis lasă în urmă o Românie puternic fragilizată din punct de vedere social și politic, în care influența instituțiilor de forță a sporit considerabil, în paralel cu scăderea încrederii în instituțiile democratice.
De aproape 600 de zile, de exemplu, Serviciul Român de Informații este condus de un militar – cea mai lungă perioadă în care directorul SRI nu este un civil numit prin vot de Parlament.
Cu ce am rămas după deceniul Iohannis? Răspund, în această ediție a Știrilor Zilei, mai mulți cetățeni obișnuiți, dar și jurnalista Ioana Ene Dogioiu, de la site-ul Spot Media.
Poliția la ușă după o glumă pe Facebook
Militarizat și plin de șefi, statul român a reușit să rateze plenar ascensiunea pe rețelele sociale a unui candidat pro-rus și cu simpatii legionare.
Același stat se dovedește foarte rapid și eficace în cazul cetățenilor obișnuiți: influencerul de pe Facebook Radu Dragomir s-a plâns că s-a trezit cu Poliția la ușă după o postare de tip pamflet în care apărea numele ministrului de Interne, Cătălin Predoiu.
Radu Dragomir a ironizat reacția de ieri a lui Călin Georgescu față de percheziția asupra șefului său de campanie, Radu Pally. Georgescu îl numise „milițian” pe ministrul Predoiu.
În varianta Poliției, vizita făcută acasă la un utilizator de Facebook a fost consecința unei sesizări: lui Radu Dragomir i s-a atras atenția că rețelele sociale sunt considerate spații publice, în baza unei decizii a instanței supreme, și că postarea lui includea „expresii jignitoare”.
Polițiștii nu i-au dat vreo sancțiune, iar bărbatul a modificat mesajul pe care-l publicase.
Întrebat aseară despre acuzațiile lui Călin Georgescu, ministrul Predoiu a spus că nu se ocupă de dosarele Poliției și că nu a trimis vreodată „mascații” peste vreun cetățean.
Proces din cauza nosocomialelor
Răsturnare de situație: cea mai mare maternitate din Moldova va fi, în cele din urmă, trimisă în judecată pentru ucidere din culpă în dosarul a doi bebeluși care au murit din cauza infecțiilor nosocomiale.
Nou-născuții de la maternitatea ieșeană Cuza Vodă au murit în 2017, iar ancheta fusese clasată anul trecut. Atât procurorul de caz, cît și prim-procurorul Parchetului Iași au apreciat că faptele imputate instituției nu sunt prevăzute de legea penală.
Judecătoria din Iași a desființat însă ordonanța de clasare. Decizia poate să fie contestată.
Cercetările în acest caz s-au întins pe nu mai puțin de șapte ani. În primii patru, procurorii au investigat doar unul dintre decese.
În 2016, la Suceava, trei nou-născuți au murit din cauză că se infectaseră în maternitate. După opt ani, una dintre familii a obținut despăgubiri de 800.000 de euro, iar spitalul a primit și o amendă de aproape 300.000 de lei.
Strategia SUA în Ucraina, schimbări majore
Ministrul Apărării din Statele Unite, Pete Hegseth, anunță schimbări majore în politica Washingtonului privind Ucraina: la o întâlnire organizată în Bruxelles cu aliații din NATO, el a spus că obiectivul Kievului de a reveni la frontierele din 2014 este „iluzoriu”.
S-a pronunțat, de asemenea, pentru o soluție negociată cu Rusia, susținută de o forță internațională care să nu includă trupe americane.
În opinia demnitarului republican, Kievul nu ar trebui să beneficieze de protecția articolului 5 din Tratatul NATO: în baza lui, statele membre ar trebui să vină în ajutorul proiectatelor forțe de menținere a păcii, în cazul în care ele intră în contact cu cele din Rusia.
Pete Hegseth a mai spus că Statele Unite nu se mai concentrează în primul rînd asupra securității Europei, care va trebui să furnizeze „cea mai mare parte” a viitorului ajutor militar pentru Kiev.
