01:01 Moștenitorii lui Georgescu

02:43 Înghesuială la BEC

04:05 Georgescu pleacă, furia rămâne

11:56 Scrutinul din mai: ce ne așteaptă?

16:29 Războiul economic se întețește

18:20 Ucraina: lungul drum spre armistițiu

19:33 Pensiile speciale nu se mai impozitează

20:12 Nemulțumire surdă printre rezerviști

20:44 Gheorghe Hagi, decorat

Tonalitatea resemnată și descumpănirea celor care, aseară, încă îl susțineau în stradă au confirmat sfârșitul unei etape: Călin Georgescu a acceptat, printre dinți, eliminarea sa din cursa prezidențială.

Decizia Curții Constituționale, luată cu unanimitate, e definitivă și executorie: ea nu poate fi contestată din punct de vedere legal.

„Misiunea mea a fost îndeplinită”, a spus fostul candidat, după care a revenit cu un mesaj redactat în trei limbi. Își asigură asociații și susținătorii că „lucrurile nu vor rămîne așa”.

Iar lucrurile s-au pus relativ repede în mișcare, după cum au anunțat azi liderii partidelor radicale AUR și POT, George Simion și Anamaria Gavrilă. Se vor înscrie amândoi în cursă, după care unul dintre ei urmează să se retragă.

Înghesuială la BEC

Pe locul rămas liber e deja, oricum, înghesuială: nu numai George Simion și Anamaria Gavrilă au de gând să se înscrie în cursă, ci și inevitabila Diana Șoșoacă – eliminată din competiția electorală de anul trecut de către aceeași Curte Constituțională.

Invocându-l la tot pasul pe Dumnezeu, Victor Ponta și-a lăsat și el plasele la rând: mai nou, clonează pe Internet imagini folosite deja de Georgescu, după ce, de-a lungul carierei, a pozat în „micul Titulescu”, într-un soi de Tony Blair al României și în candidat naționalist la prezidențiale: învins, în 2014, de un Klaus Iohannis care-a știut cum să tacă expresiv.

Surse din PSD afirmă că Ponta ar fi fost exclus, în cele din urmă, din formațiunea condusă de Marcel Ciolacu.

Mâine ar urma să-și depună candidatura și Elena Lasconi, calificată în finala alegerilor anulate de anul trecut.

Chiar și un consultant al lui Călin Georgescu, Anton Pisaroglu, susține c-ar fi strâns deja jumătate din semnăturile necesare – minimium 200.000 – și că va candida și el.

Pisaroglu a lucrat în trecut și pentru Viorica Dăncilă, George Simion şi Nicuşor Dan.

Ultima zi de depunere a candidaturilor e sîmbătă, 15 martie. Retragerea din cursă se poate produce până miercurea viitoare.

Pensiile speciale, controversă eternă

Guvernul renunță la impozitarea suplimentară a pensiilor speciale. Este vorba despre veniturile încasate de foștii parlamentari, de procurori și judecători, de polițiști sau militari.

O ordonanță de urgență pusă în dezbatere publică propune revenirea la cota unică de 10%, adică la modul în care sunt impozitate toate pensiile mai mari de 3.000 de lei. Orice sumă mai mică este neimpozabilă.

Curtea Constituțională a decis în decembrie că legea impozitării progresive a pensiilor speciale este neconstituțională. O astfel de măsură ar fi adus venituri suplimentare în buget de 270.000.000 de lei.

Pe de altă parte, CCR a declarat ieri neconstituțională și legea privind indexarea pensiilor militare aflate în plată, în raport cu solda sau cu salariul de grad sau de funcţie.

Efectul legii ar fi fost majorarea acestor venituri ori de câte ori sporeau salariile din domeniu. În cazul în care proiectul ar fi fost promulgat, România risca să piardă aproape 700.000.000 de euro din PNRR.

Rezerviștii acuză Guvernul că nu le-a mai mărit pensile din 2017 încoace, iar sindicatele amenință, de asemenea, cu proteste.

Războiul comercial se întețește

Bursele scad, alianțe vechi de decenii par distruse, iar cea mai mare economie a lumii riscă să intre în recesiune: Donald Trump, însă, merge mai departe.

Comisia Europeană a anunțat că va aplica taxe vamale „proporționale” asupra unor produse americane, începând de luna viitoare. Tarife de 25% au fost introduse de Statele Unite asupra importurilor de oțel și de aluminiu din Uniunea Europeană.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus, totuși, că Bruxelles-ul rămîne oricând deschis negocierilor.

Credem cu tărie că, într-o lume marcată de incertitudini geopolitice și economice, interesul nostru comun nu e ajutat de presiunile pe care astfel de taxe le pun asupra economiilor noastre”, a adăugat ea.

Potrivit Comisiei Europene, noile taxe americane vor afecta exporturi ale Uniunii în valoare de aproape 30 de miliarde de euro – circa 5% din total.

Exporturile de fier și de oțel ale României în Statele Unite ajung la aproape 14% din total, potrivit unei analize a BRD.

Exporturile noastre în America sunt comparabile ca valoare cu cele din relația cu Republica Moldova: peste două miliarde de euro în 2023.

România va fi afectată însă și indirect. Consecințele noilor tarife se vor resimți cel mai profund în Germania, principalul partener comercial al Bucureștiului din Europa.

Canada, între timp, a anunțat la rândul său contramăsuri în valoare de circa 20 de miliarde de dolari americani.

Cele mai recente