01:02 Ucraina: Trump anunță negocieri „imediate”
03:40 U.E și NATO: „Ajutăm în continuare Ucraina”
10:26 Încă un atac în Germania
11:41 Bolojan promite alegeri corecte
13:07 Dependența de jocuri și statul complice
17:06 PNRR-ul, brusc o prioritate
18:38 Un „apartament” pentru Iohannis
19:28 Dan Diaconescu, condamnat
„Am purtat o discuție bună la telefon, de peste o oră. Am discutat după aceea și cu președintele Zelenski. Cred că am pornit pe calea păcii. Cred că președintele Putin vrea să fie pace. Și președintele Zelenski vrea pace. Și eu vreau să fie pace. Nu vreau să mai văd cum sunt omorâți oameni”.
În câteva cuvinte, rostite după deja obișnuitul anunț-șoc de pe rețelele sociale, Donald Trump a oficializat schimbarea majoră de strategie a Statelor Unite în privința Ucrainei.
La capătul unei conversații telefonice cu Vladimir Putin, el a anunțat că negocierile vor începe „imediat”.
Cei doi ar urma să se întîlnească în Arabia Saudită, la o dată neprecizată.
Aspirația Kievului de a adera la NATO ca urmare a agresiunii de acum trei ani „nu pare fezabilă”, a mai spus Trump.
Întrebat dacă Ucraina e un partener egal în procesul de pace, Donald Trump a evitat un răspuns direct, dar a părut să ignore faptul că nu Ucraina, ci Rusia a pornit războiul din țara vecină.
Cine și ce negociază
În orice caz, semnalul e limpede: după cum spunea ieri și ministrul apărării din Statele Unite, Washingtonul nu se mai concentrează în primul rînd asupra securității Europei, care va trebui să furnizeze „cea mai mare parte” a viitorului ajutor militar pentru Kiev.
Primită cu încântare, dar și cu prudență la Moscova, schimbarea a pus în mișcare și Beijingul: potrivit cotidianului Wall Street Journal, China s-ar fi oferit deja să organizeze un summit Trump-Putin.
Volodimir Zelenski a spus astăzi că Ucraina nu va avea cum să accepte o înțelegere făcută peste capul său și că negocierile de pace nu pot să fie „o discuție între Rusia și Statele Unite”.
În opinia sa, și europenii trebuie să fie implicați, iar „negocieri despre Ucraina fără Ucraina nu pot să existe”.
Odată ce unda de șoc a trecut, aproape toți aliații europeni ai Ucrainei au afirmat că Uniunea va continua să sprijine Kievul chiar și dacă țara vecină respinge termenii vreunui acord convenit de Rusia și Statele Unite.
„Orice acord încheiat pe la spatele nostru nu va funcționa”, a spus șefa diplomației europene, Kaja Kallas, la o reuniune a miniștrilor apărării din cadrul NATO.
Ea a făcut o paralelă cu acordurile de la München din 1938, când Franța, Italia și Marea Britanie au acceptat anexarea unei părți a Cehoslovaciei de către Germania nazistă.
Speranța că acel gest avea să îl satisfacă pe Hitler s-a năruit un an mai târziu, când izbucnea cel de-al doilea război mondial.
Bolojan promite alegeri corecte
La o zi după plecarea lui Klaus Iohannis de la Palatul Controceni, președintele interimar, Ilie Bolojan, promite un scrutin „liber și corect” în luna mai.
Explicațiile amănunțite în legătură cu anularea prezidențialelor de anul trecut lipsesc încă, iar Ilie Bolojan a ținut să spună că instituțiile trebuie să lucreze „pentru oameni”.
Președintele interimar a adăugat, pe de altă parte, că riscul unei crize majore este real, așa că a menționat la rândul său nevoia de stabilitate, invocată frecvent în ultimii ani de guvernare.
Numeroși politicieni din opoziție, inclusiv liderul AUR, George Simion, și primarul Bucureștiului, Nicușor Dan, i-au cetrut lui Ilie Bolojan să lămurească de ce au fost anulate alegerile și să desecretizeze cheltuielile lui Klaus Iohannis.
Sub amenințarea suspendării de către Parlament, acesta a ales să demisioneze.
Apartamentul Împăratului
Guvernul îi va repartiza săptămâna viitoare o locuință de protocol lui Klaus Iohannis: potrivit primelor indicii, nu ar fi vorba de „Palatul Împăratului” (vila din Bulevardul Aviatorilor din București despre care Recorder a descoperit că fusese renovată de stat cu circa 7.000.000 de euro).
La insistențele ziariștilor, Marcel Ciolacu a spus că fostul președinte va avea la dispoziție „un apartament” dintr-o vilă de protocol.
Foștii șefi de stat au dreptul să folosească gratuit o astfel de locuință, dar și un spațiu pentru cabinetul de lucru.
Declarația de avere de anul trecut a lui Klaus Iohannis arăta că fostul președinte și soția sa au trei apartamente în județul Sibiu și două case.
Pe o a treia au pierdut-o în instanță, iar statul are de recuperat o sumă de 260.000 de euro, obținută din chirie.
