00:57 Securitatea Europei: reuniune de criză
04:52 Noua prietenie americano-rusă: primii pași
07:05 Rolul României în Europa de mâine
10:47 Turul doi înapoi: noi proteste
11:36 Frații Tate, doriți de Trump?
12:50 Moțiune amânată
13:34 Plângere penală pe numele lui Șoșoacă
14:11 Încă un protest al jurnalistei Emilia Șercan
15:27 Înapoi pe micile ecrane
„Ferește-mă de prieteni, că de dușmani mă păzesc singur”: odată ce-a devenit clar că administrația Trump are vreo câteva polițe de plătit Uniunii Europene și că o pune pe gânduri libertatea de exprimare din Berlin, nu de la Moscova, liderii de pe continent caută soluții.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, găzduiește la Paris o reuniune de urgență a câtorva dintre mai-marii Uniunii.
Două sunt întrebările cruciale: cum își redefinesc statele membre politicile de securitate? Și cum se asigură că un acord de pace în Ucraina nu va reprezenta, de fapt, o capitulare, după aproape trei ani de război?
La capătul unei săptămâni în care noua putere de la Washington a administrat șoc după șoc partenerilor europeni, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, afirmă că urgența trebuie conștientizată rapid și că ea presupune cu necesitate o majorare a cheltuielilor cu apărarea.
Alternativa ar fi, cum a sugerat Donald Trump după o discuție telefonică cu Vladimir Putin de săptămâna trecută, ca Washingtonul și Moscova să încheie războiul din Ucraina peste capetele tuturor.
Absent de la discuțiile din Paris, Volodimir Zelenski a repetat astăzi că țara vecină nu va recunoaște nici un acord de pace la care nu va ia parte direct.
„O astfel de înțelegere nu poate să dea rezultate”, a spus el.
Marea Britanie și Suedia anunțaseră deja că sînt dispuse să trimită trupe de menținere a păcii în Ucraina. Germania – unde duminică au loc alegeri anticipate sub spectrul avansului extremiștilor de dreapta – s-a arătat mai prudentă.
Polonia e dispusă să ofere ajutor financiar și logistic.
Noua prietenie americano-rusă: primii pași
Mai puțin de o săptămână a trecut de la discuția telefonică Trump-Putin, iar Kremlinul anunță deja că reprezentanții Rusiei și ai Statelor Unite se întâlnesc mîine la Riad, capitala Arabei Saudite: nu e vorba de negocieri propriu-zise, ci de discuții exploratorii pe teme precum restabilirea relațiilor dintre cele două țări, războiul din Uraina și o eventuală întâlnire între președinții Statelor Unite și Rusiei.
Important: reprezentanții Kievului nu au fost invitați, afirmă surse guvernamentale din țara vecină.
Din ordinul președintelui Putin, Rusia va fi reprezentată de ministrul de externe, Serghei Lavrov, și de consilierul pe probleme de politică externă al Kremlinului, Iuri Ușakov. Amândoi sunt diplomați cu experiență: Lavrov conduce ministerul de externe de la Moscova de peste două decenii, iar Ușakov lucrează de zece ani la Kremlin. A fost anterior ambasadorul Rusiei în Statele Unite.
Participarea lor ar putea fi indiciul unei ușoare schimbări în aparatul de stat din Federație: în anii din urmă, influența diplomaților în deciziile de securitate națională a fost drastic minimalizată.
Altfel spus, Rusia chiar ar putea fi interesată să pună capăt războiului. Evident, însă, doar în termenii săi: Lavrov a sugerat deja că nu vede ce rol ar putea să aibă Europa în viitoarele negocieri.
„Filosofia europeană n-a dus la nimic, așa că nu știu la ce-ar folosi să se afle la masa negocierilor. Dacă ar încerca să strecoare niște idei despre înghețarea conflictului în timp ce continuă războiul, de ce să-i mai invităm?”, a spus Lavrov.
Cei mai mulți dintre liderii și diplomații europeni afirmaseră pînă acum două lucruri simple: că orice înțelegere de pace ar fi imposibilă fără participarea celor afectați și că ea trebuie să ofere Ucrainei garanții de securitate îndeajuns de puternice încât să nu reprezinte doar pauza de dinaintea viitorului atac rusesc.
Rolul României în Europa de mâine
România nu este reprezentată la summitul de criză de la Paris. Dar, la drept vorbind, în aceeași situație se află cea mai mare parte a țărilor Uniunii Europene: în afara gazdei, la discuții iau parte reprezentanții Germaniei, Italiei, Poloniei, Spaniei și Danemarcei.
Într-un interviu pentru site-ul Calea Europeană, ministrul de externe, Emil Hurezeanu, a spus că un Consiliu European probabil că va avea loc la scurt timp după întâlnirea de astăzi.
În opinia sa, Bucureștiul nu are cum să nu joace un rol important în viitoarea strategie a Europei.
Emil Hurezeanu a mai fost întrebat dacă intervenția de vineri a lui JD Vance la Conferința de Securitate de la München poate veni în ajutorul extremiștilor din România.
Vicepreședintele Statelor Unite a invocat anularea alegerilor de anul trecut drept unul dintre exemplele care ar demonstra „regresul democratic” din Europa.
Potrivit ministrului de externe, nu este cazul.
Perpetuă agitație
Pe acest fundal, mai mulți utilizatori de TikTok au început să publice videoclipuri de mobilizare la o manifestație pentru reluarea turului al doilea și de susținere a fostului candidat Călin Georgescu.
Ar urma să aibă loc vineri, în Piața Victoriei din București. Liderul AUR, George Simion, susține că ar fi obținut deja autorizația necesară manifestației.
Călin Georgescu cere și el Curții Constituționale să facă publice dovezile în baza cărora a anulat scrutinul. În caz contrar, amenință că va chema și el oamenii în stradă.
Diana Șoșoacă, în fine, a intrat astăzi cu forța în sediul Curții Constituționale, unde i-a cerut explicații judecătorului Gheorghe Stan despre scoaterea sa din cursa prezidențială de anul trecut.
