Poliția a returnat primele patru permise de conducere retrase după modificarea prin ordonanță a Codului Rutier.

La presiunea asociațiilor civice (și a străzii), Guvernul a înmuiat prevederile referitoare la testarea antidrog: în cazul în care analizele biologice invalidează rezultatul verificării din trafic, șoferii trebuie să primească permisul înapoi în cel mult trei zile.

Ordonanța 84, cea care a provocat această agitație, a ajuns astăzi și în Parlament.

Senatul e prima cameră care o ia în discuție.

În forma inițială, ordonanța spunea că șoferilor care refuză testarea cu aparatele Poliției li se suspendă automat permisul de conducere.

Numeroși cetățeni s-au plâns că au primit până acum rezultatele analizelor biologice la câteva luni sau chiar la ani distanță. Iar un șofer care luase paracetamol pentru o banală răceală a fost depistat în mod greșit ca pozitiv la cocaină.

Asociația civică APADOR-CH a profitat de dezbaterea din Parlament ca să propună majorității să mai adopte o schimbare: șoferii nevinovați ar trebui nu numai să primească permisul înapoi, ci și despăbubiri de 300 de lei.

Iohannis în fruntea Comisiei Europene?

Retras dintr-o competiție în care (la drept vorbind) nici n-apucase să intre, cea pentru șefia NATO, Klaus Iohannis ar avea noi șanse la Comisia Europeană: doar teoretice, în momentul de față.

Cu doar o zi înainte ca Parlamentul European să voteze viitorul președinte al Comisiei Europene, Curtea de Justiție a Uniunii a stabilit că, între altele, Comisia Europeană nu a oferit publicului un acces suficient de larg la contractele privind vaccinurile anti-COVID.

Ursula von der Leyen, președinta în exercițiu a Comisiei, are nevoie mâine de voturile a 361 de eurodeputați pentru a-și păstra funcția.

Citat de site-ul G4Media, vicepreședintele Partidului Popular European Siegfried Mureșan spune că majoritatea din Parlament ar sprijini candidatura Ursulei von der Leyen. El dezminte relatările potrivit cărora PPE ar fi căutat posibili înlocuitori.

Printre variantele invocate s-ar număra, potrivit G4Media, Klaus Iohannis și Andrej Plenković, premierul Croației.

Cu mai puțin de o lună în urmă, președintele spunea că estul Europei ar trebui să fie mai bine reprezentat în instituțiile continentale.

SUA: planurile republicanilor pentru Ucraina

Primele indicii asupra politicii externe a unei viitoare administrații Trump sunt îngrijorătoare pentru Ucraina. Senatorul american JD Vance, proaspăt desemnat drept candidatul republican la funcția de vicepreședinte, a catalogat China drept cea mai mare ameninţare la adresa Statelor Unite.

Într-un interviu la televiziunea FoxNews, JD Vance a spus că, în cazul în care ar fi reales în noiembrie, Donald Trump va negocia o încheiere rapidă a războiului din Ucraina.

El nu a intrat în amănuntele unei eventuale înțelegeri, în condițiile în care Kievul respinge categoric posibilitatea schimbării granițelor sale recunoscute internațional.

Majoritatea republicană din Camera Reprezentanților a blocat vreme de luni întregi un nou pachet de ajutor financiar și militar destinat Kievului. Săptămâna trecută, președintele Biden a anunțat eliberarea unei noi tranșe, în valoare de 225.000.000 de dolari.

Cât despre relația cu China, Trump promite o taxă de 60% pentru toate importurile din statul asiatic.

Biden a anunțat deja dublarea taxelor pentru mașinile electrice produse în cea de-a doua economie a lumii.

E miercuri, 17 iulie. Iată care sunt știrile de astăzi:

00:52 OUG 84 a ajuns în Parlament

04:29 Iohannis în fruntea Comisiei Europene?

06:42 Super-agenție de stat, fără conducere

07:44 Profesor supărat, elevi umiliți

08:35 SUA: planurile republicanilor pentru Ucraina

10:05 Canicula: încă un record doborât

10:56 Legea prosumatorilor, înapoi în Parlament

11:32 Spania: reguli noi privind transparența presei

Cele mai recente

Violența împotriva femeilor din politică a devenit doctrină națională: „Ești redusă la funcția ta de a face copii și de a produce plăcere”

Interviuri realizate de Recorder cu 16 politiciene, dar și hotărâri de instanță sau ale Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), arată că sexualitatea reprezintă tema cel mai des folosită în atacurile la adresa femeilor din politica românească: referințe la viol, la promiscuitate, la folosirea sexului pentru a obține o funcție, la infidelitate. Scopul e să le umilească și să le distrugă reputația.