00:59 Bătălia de la CCR, victorie a Guvernului
06:52 Iarnă grea (pentru o vreme)
08:46 Copiii pe rețele: reguli mai stricte
09:41 Cu ce zboară președintele în SUA
10:37 Negocieri à la russe
Lia Savonea a pierdut o bătălie, dar războiul din justiție nu e nici pe departe încheiat.
După cinci amânări consecutive, Curtea Constituțională a stabilit, în cele din urmă, că proiectul privind pensiile magistraților respectă legea fundamentală și că președintele Nicușor Dan îl poate promulga.
Documentul promovat de Guvern prin angajarea răspunderii în Parlament spune că vârsta de pensionare a judecătorilor și procurorilor se va majora treptat, pe durata a cincisprezece ani, și că venitul de după încetarea activității nu va putea să depășească 70% din ultimul salariu net.
CCR a respins, de asemenea, cererile de sesizare a Curții Europene de Justiție în acest caz – ele fuseseră depuse de Lia Savonea, președinta instanței supreme, și chiar de către unul dintre judecătorii constituționali, Gheorghe Stan.
Premierul Bolojan a salutat deciziile Curții și a spus că legea pleacă de la principiul că privilegiile nejustificate nu își au locul în sistemul public.
Cabinetul va încerca acum să prevină pierderea unei finanțări europene din PNRR de peste 230.000.000 de euro: legea pensiilor magistraților e unul dintre angajamentele asumate de România, iar termenul stabilit pentru adoptarea ei a fost depășit deja.
Președintele Nicușor Dan, la rândul său, a scris pe Facebook că legea care permite recalcularea pensiilor magistraților este „un gest de echitate” pe care societatea îl aștepta.
El a dat asigurări că munca procurorilor și a judecătorilor e respectată și că „importanța lor în arhitectura statului este pe deplin recunoscută”.
„Colaps sistemic”
După cum era de așteptat, însă, conducerea sistemului judiciar a primit foarte prost vestea de astăzi.
Consiliul Magistraturii a vorbit chiar despre „eliminarea” pensiilor de serviciu și a invocat posibile noi plecări din profesie: în opinia CSM, „colapsul sistemic” ar fi inevitabil.
Consiliul nu exclude, în continuare, sesizarea „pe alte căi” a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Iar Lia Savonea, președinta instanței supreme, a declarat site-ului HotNews că decizia CCR „obligă la reacții ferme”.
Nici ea nu a exclus plângeri la diverse instituții europene, fără să spună la care dintre ele se gândește.
Cum s-a votat
Dintre cei nouă judecători au Curții, Constituționale, șase au votat azi pentru proiectul guvernamental, iar trei – împotrivă.
Mihai Busuioc, parte a grupului de judecători numiți cu sprijinul PSD care-au boicotat inițial ședințele de plen ale instituției, s-a răzgândit astăzi.
El a recunoscut public, ulterior, că este „băiatul cel rău”.
Ceilalți trei judecători propuși de PSD sunt Cristian Deliorga, Gheorghe Stan și Bogdan Licu.
De remarcat, totuși, sincronizarea aproape perfectă dintre poziția adoptată acum de Mihai Busuioc și semnalul dat dis-de-dimineață pe Facebook de Sorin Grindeanu: liderul PSD scria că spera „la o decizie definitivă” a Curții Constituționale.
Mihai Busuioc a fost secretar general al Guvernului condus de Sorin Grindeanu în 2017.
În această după-amiază, liderul PSD a spus că speră ca ministrul investițiilor europene, Dragoș Pîslaru, să poată obține cele 230.000.000 de euro din PNRR blocate din cauza întârzierilor din procesul de adoptare a acestei legi.
Totuși, Sorin Grindeanu a fost întrebat de ce crede că la Curtea Constituțională a fost văzut astăzi și Florin „Altă întrebare!” Iordache: fostul ministru PSD al justiției, cel care și-a asumat celebra ordonanță 13, este acum președintele Consiliului Legislativ.
Liderul PSD a refuzat să răspundă.
În decembrie anul trecut, numărul beneficiarilor de pensii speciale a ajuns la aproape 12.000.
Un fost magistrat încasează cel mai consistent astfel de venit, de peste 25.000 de lei pe lună.
Mai primesc pensii speciale în România și foști funcționari ai Curții de Conturi, diplomați și ofițeri ai serviciilor secrete.
Iarnă grea (pentru încă o vreme)
Cine și-a permis a rămas acasă astăzi: restul lumii a avut de înfruntat ceea ce televiziunile numesc „iadul alb”.
Circa paisprezece ore de ninsoare continuă și viscol au închis școlile din Constanța, Galați, Giurgiu și Vrancea, au oprit circulația pe unele porțiuni de cale ferată, pe autostrăzi și pe drumuri naționale și au încurcat serios traficul aerian.
Iar în cazul în care cineva chiar o fi reușit să nu observe ninsoarea din București și din Ilfov, un mesaj RoAlert trimis în toiul nopții – la scurt timp după ora 04:00 – a umplut zgomotos vidul informațional și a fost primit cu un amestec de teamă și stupoare pe rețelele sociale.
Dincolo de bancurile online și de consecința (firească și așteptată) că traficul a fost încurcat în numeroase zone ale mai multor orașe, sute de copaci și de stâlpi s-au prăbușit și zeci de mașini au fost avariate.
Trenurile cu destinația Gara de Nord au avut întârzieri de pînă la șase ore.
Curentul a căzut în mai multe localități din Brăila și Dîmbovița, iar transportul pe Dunăre s-a oprit temporar.
În București, transportul în comun a avut mult de suferit: linii importante de tramvai fie au fost acoperite de zăpadă și au devenit impracticabile, fie s-au blocat rapid.
Afectate au fost peste douăzeci de județe, printre care se numără Argeşul, Brăila, Dâmboviţa, Hunedoara, Prahova, Tulcea și Vâlcea.
Administrația de Meteorologie avertizează că ceea ce numește „cel mai sever episod de iarnă din trecutul recent” nu s-a încheiat.
După două zile mai blânde, în weekend va fi ger în Moldova, estul Munteniei şi în Dobrogea: temperaturile vor scădea până la -15 grade.
Cu ce zboară președintele în SUA
După ce ninsorile abundente și viscolul au dus la anularea, cum spuneam, mai multor curse aviatice de astăzi, Nicușor Dan a închiriat un avion privat deținut de Ion Țiriac pentru a ajunge în Statele Unite.
Site-ul Boarding Pass scrie că paratul poate să transporte până la paisprezece pasageri și estimează costul călătoriei dus-întors la Washington la 200.000 de euro.
În 2024, ultima deplasare a lui Klaus Iohannis în capitala Statelor Unite costase aproape o jumătate de milion.
Nicușor Dan va lua parte mâine la o reuniune a așa-numitului „Consiliu pentru Pace”: o inițiativă a administrației Trump suspectată că ar submina, de fapt, atribuțiile Națiunilor Unite.
Până acum, președintele a călătorit în străinătate la nordul unui avion militar Spartan.
Pe 7 ianuarie, din cauza condițiilor meteo, el a rămas blocat pentru aproape o jumătate de zi pe aeroportul din Paris.
Copiii pe rețele: reguli mai stricte
Oficialitățile române chiar iau în calcul reglementarea mai strictă a accesului copiilor la rețelele sociale.
Într-un răspuns oficial trimis site-ului edupedu.ro, Administrația Prezidențială spune că este nevoie ca sănătatea mintală a minorilor să fie protejată și că forma pe care o va lua o viitoare lege în acest sens – inclusiv stabilirea unei limite de vârstă – ar urma să fie negociată în cursul unui proces „transparent”.
Tot mai multe țări europene au interzis accesul copiilor pe rețelele sociale ori au stabilit limite de vârstă pentru folosirea lor.
Portugalia este ultima dintre ele.
În Franța a fost promulgată deja legea care instituie limita de vârstă de 15 ani, iar Danemarca, Italia, Slovenia, Grecia și Germania pregătesc legi asemănătoare.
Australia a fost prima țară din lume care a interzis accesul copiilor pe rețelele sociale.
