00:59 Consultări oficiale

04:38 AUR și PSD plătesc polițe

08:55 Milioane U.E. pentru Praid

10:12 Spania: eșec al socialiștilor

11:33 Opt persoane în carantină

12:20 „Victima e de vină”

13:17 Ordinea priorităților la Parchetul General

Diana Șoșoacă a făcut niște piruete, Anamaria Gavrilă a făcut act de prezență, iar restul lumii a făcut ceea ce tot face după demiterea cabinetului Bolojan: mai nimic.

Nicușor Dan a început astăzi prima rundă oficială de negocieri pentru formarea unei viitoare majorități guvernamentale.

Speranța președintelui este ca cineva să poată forma un cabinet cu o susținere solidă în Parlament. Cel puțin deocamdată, ea pare destul de hazardată.

PSD respinge în continuare (cel puțin în public) posibilitatea de a se alia cu AUR. Acesta din urmă, însă, pretinde că nu s-ar feri să intre la guvernare.

Invocată drept o posibilă propunere de premier tehnocrat a fost zilele acestea Delia Velculescu – fostă șefă a misiunii Fondului Monetar Internațional din Grecia, actualmente la conducerea misiunii FMI din Africa de Sud.

Surse din PSD au spus însă pentru Știrile Zilei că partidul nu ar fi de acord cu o astfel de propunere.

Potrivit lor, formațiunea nu se așteaptă ca aceste consultări să ducă la o soluție rapidă. Îi ascultăm pe liderii PSD și AUR, Sorin Grindeanu și George Simion.

De cealaltă parte, nu numai că liberalii și USR-ul refuză să mai colaboreze cu PSD, dar cele două partide văd în varianta unui premier tehnocrat nimic altceva decît „interfața” care va permite formațiunii lui Sorin Grindeanu să își exercite influența, dar să scape de răspundere.

Joaca de-a Viktor Orbán

Peste 430 de organizații neguvernamentale au cerut PSD să nu voteze în Senat, prima cameră decizională, o lege inițiată de AUR și bănuită a fi un semnal de intimidare după modelul aplicat ani de-a rândul de Viktor Orbán.

Inițiat de aproape 60 de senatori și deputați AUR, documentul ar modifica o ordonanță de acum 26 de ani. El obligă asociațiile și fundațiile să facă publice numele tuturor persoanelor fizice și ale companiilor care le fac donații de peste 5.000 de lei.

În comisia juridică a Senatului, PSD a votat alături de AUR. Este a doua colaborare „de succes” de acest fel: cele două partide și-au mai dat mâna pentru a trece un proiect de lege care ar anula așa-numita lege Vexler, cea care înăsprește pedepsele pentru propaganda fascistă.

Inițiativa care vizează ONG-urile a primit aviz negativ atât din partea Consiliului Legislativ, cât și a Consiliului Economic și Social. Printre argumente: tocmai precedentul ungar.

Regimul Orbán a adoptat acum aproape un deceniu o lege care obliga organizațiile care primesc finanţări de peste 23.000 de euro din străinătate să publice lista donatorilor și să se înregistreze drept „organizaţii finanţate din străinătate”.

Legea a fost abrogată patru ani mai târziu, în baza unei sentințe a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene.

Senatorul AUR Petrișor Peiu, unul dintre semnatarii proiectului, spune că el aduce aminte de legea din Ungaria, dar că n-ar fi vorba de același lucru.

El s-a referit la activitatea unor asociații precum Declic și Bankwatch, care ele au obținut în instanță oprirea lucrărilor de la hidrocentrala Răstolița, din județul Mureș.

Activiștii spun că proiectul ar include defrișări în Parcul Național Călimani și că ar afecta grav râurile din regiune.

Întrebat de reporterul Știrilor Zilei David Bularca ce va face PSD cu această inițiativă, senatorul Daniel Zamfir a spus, înaintea votului din plen, că „se mai gândește și se mai informează”.

Daniel Zamfir a susținut constant de-a lungul anilor reluarea lucrărilor de la hidrocentralele începute în comunism și a criticat ONG-urile de mediu care s-au opus acestor planuri.

În ciuda argumentelor potrivit cărora statul are deja acces la informațiile despre finanțări, iar noile obligații sunt excesive, PSD nu s-a răzgândit: a votat legea, proiectul a trecut de Senat cu 75 de voturi „pentru” și 33 „împotrivă”, iar el pleacă acum la Camera Deputaților.

Tot Europa…

Comisia Europeană vrea să acorde României bani pentru refacerea zonei Praid, afectată grav de inundațiile de anul trecut.

Atunci a fost distrusă complet Salina Praid, una dintre cele mai mari mine de sare din România și o importantă atracție turistică din județul Harghita.

Bucureștiul ar urma să primească 14.000.000 de euro prin fondul de solidaritate al Uniunii.

Banii trebuie folosiți în primul rÂnd pentru refacerea infrastructurii.

Sume din fondul de solidaritate ar urma să mai încaseze Spania și Ciprul, pentru a atenua efectele unor incendii de vegetație.

Cu totul, Comisia alocă aproape 150.000.000 de euro. Banii se împart în funcție de gravitatea daunelor, așa cum au fost ele raportate de fiecare țară în parte.

Deocamdată, la Praid soluțiile se lasă așteptate și, la mai bine de un an de la inundații, locuitorii din zonă par lăsați de izbeliște.

După cum arată o anchetă Recorder recentă, șefii și demnitarii nu au fost deranjați în vreun fel în urma celor întâmplate.

Spania: alianța viitorului?

Conservatorii din Spania au câștigat alegerile din regiunea sudică Andaluzia, dar nu au obținut majoritatea absolută: ca să se mențină la putere, ei trebuie să formeze o alianță cu partidul de extremă dreapta Vox.

Votul de ieri din cea mai populată regiune a regatului e considerat un test înaintea alegerilor la nivel național care vor avea loc anul viitor.

Aceeași coaliție de dreapta speră să-l înlăture pe premierul socialist Pedro Sánchez, după nouă ani de guvernare.

Campania din Andaluzia s-a concentrat asupra unor probleme precum sistemul public de sănătate, șomajul și traficul de droguri.

Deși a obținut cele mai multe voturi, Partidul Popular Spaniol și-a asigurat doar 53 de locuri în Parlamentul regional, în scădere față de cele 58 de la precedentul scrutin.

Socialiștii au pierdut două locuri și au ajuns la un total de 28 – cea mai slabă performanță a formațiunii din regiunea considerată bastionul său electoral.

Extrema dreaptă a câștigat un loc în plus și are acum 15 mandate.

Conservatorii spanioli au încheiat deja înțelegeri politice cu Vox în două regiuni și este de așteptat ca numărul acestora să sporească.

Cele mai recente

EXPLICATIV RECORDER. Un an de Nicușor Dan 

În urmă cu un an, Nicușor Dan era ales președinte al României, după o perioadă tensionată declanșată de anularea scrutinului prezidențial din decembrie 2024. În primăvara anului 2025, fostul activist și fost primar general prelua conducerea unei țări cu o societate dezamăgită de clasa politică și divizată ca urmare a ascensiunii unor candidați cu mesaje anti-occidentale.  Mii de susținători îi urau atunci succes și îi transmiteau că își pun toate speranțele în el. Acum, după doar un an de mandat, paginile președintelui de pe rețelele de socializare sunt inundate de mesaje de dezamăgire, iar sondajele arată un declin major al