00:59 „Umbra” lui Nicușor, ivită din SRI
02:57 AUR: agitație perpetuă
05:37 Șoșoacă, delir anti-ucrainean
07:43 Dosarul Colectiv 2, înapoi la Parchet
09:01 Trump și Putin pun lumea la cale
11:17 Germania schimbă macazul
12:23 Noi raiduri în Gaza. Sute de victime
13:45 Încă un posibil atac asupra Orange
14:34 Cioroianu, suspendat
15:15 Lungul drum către Terra
Un fost colonel SRI a devenit „umbra” lui Nicușor Dan în campania pentru Cotroceni.
Daniel Ene apare la numeroase evenimente publice alături de primarul Bucureștiului, pe care spune că-l ajută în cursa pentru cea mai înaltă funcție în stat cu „promovarea”.
Potrivit lui Daniel Ene, activitățile sale ar fi făcute în regim de „voluntariat”.
Nicușor Dan a declarat pentru Recorder că este la curent cu trecutul susținătorului său și că oricine este binevenit în echipa de voluntari.
AUR: agitație perpetuă
Agitație continuă în opoziția radicală după eliminarea lui Călin Georgescu din cursa pentru Cotroceni.
Deputatul AUR George Becali a afirmat în mai multe interviuri televizate că nu îl mai susține pe George Simion.
Vineri, el spunea că demisionează din partid, din cauză că liderul acestuia și Anamaria Gavrilă, președinta POT, au convenit să se înscrie amândoi la scrutinul din luna mai: în funcție de popularitatea fiecăruia, unul dintre ei ar urma să se retragă.
Fără să ofere dovezi, George Becali a spus că ar fi „investit” circa 800.000 de euro în partid – în parte, pentru lucrările din comuna gălățeană Pechea, devastată anul trecut de inundații.
Propaganda AUR a mizat insistent în alegerile de anul trecut pe reparațiile de la Pechea.
Contestatar vehement al lui Călin Georgescu, George Becali s-a opus în mai multe rânduri sprijinului arătat de AUR candidatului pro-rus exclus din cursă.
Atât George Simion, cât și Anamaria Gavrilă afirmă că, în cazul unei victorii în mai, îi vor căuta acestuia o funcție înaltă în stat.
George Becali a criticat și stilul de conducere al lui Simion și a afirmat că ar putea să finanțeze o nouă formațiune, care să concureze AUR.
Dosarul Colectiv 2, înapoi la Parchet
Instanța supremă a retrimis Parchetului General, pentru continuarea urmăririi penale, dosarul Colectiv 2.
Răniții și rudele victimelor din clubul bucureștean contestă deciziile luate de oficialitățile române din 2015 în ceea ce privește îngrijirile medicale.
Vizate sunt inclusiv transferul răniților în străinătate și efectul infecțiilor instraspitalicești asupra acestora.
65 de oameni au murit în urma incendiului din 30 octombrie 2015, cei mai mulți dintre ei – în spitale. Decizia instanței vine la doar două zile după ce, în Macedonia de Nord, un incendiu izbucnit într-un club de noapte a făcut 59 de victime.
Dosarul Colectiv 2 fusese clasat de procurori în vara anul trecut – drept urmare, au scăpat de răspunderea penală fostul ministru al sănătății Nicolae Bănicioiu, mai mulți directori de spital și Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență.
Ei sunt acuzați că au întârziat transferul răniților în afara țării și că au susținut că „avem de toate” pentru a-i trata.
Nici la peste nouă ani de la catastrofa Colectiv, în România nu funcționează vreun spital destinat pacienților cu arsuri severe.
Trump și Putin pun lumea la cale
Dintre toate discuțiile purtate astăzi la telefon, cea dintre Donald Trump și Vladimir Putin e foarte probabil să influențeze cel mai puternic viitorul omenirii – a doua astfel de conversație din ianuarie încoace, după peste trei ani de izolare a Moscovei, ea a durat circa o oră și jumătate.
Detalii oficiale despre conținutul discuției nu au fost făcute publice imediat, însă agenția de știri Reuters scria că emisarul lui Putin pentru cooperarea economică și investițională internațională, Kiril Dimitriev, a declarat că „sub conducerea președintelui Putin și a președintelui Trump, lumea a devenit astăzi un loc mult mai sigur”.
Kiril Dimitriev a mai calificat discuția drept „istorică” și „epopeică”.
Ulterior, Casa Albă a anunțat că cei doi au convenit un prim schimb de prizonieri între Ucraina și Rusia, o condiție pusă de Kiev pentru a accepta orice înțelegere.
Putin ar fi fost, de asemenea, de acord să nu mai atace infrastructura energetică a țării vecine timp de o lună.
Negocieri tehnice pe tema unui armistițiu maritim ar urma să înceapă imediat – discuțiile se vor purta în Orientul Mijlociu. În funcție de rezultate, ar urma noi discuții pe tema unui armistițiu general și a unui acord de pace.
Amândoi președinții au repetat că sunt interesați de „normalizarea” relațiilor dintre Statele Unite și Rusia.
Îmbărbătat de noile politici americane în privința Kievului, Kremlinul pretinde nu numai să i se recunoască anexarea Crimeei și a patru regiuni din estul țării vecine, dar și ca țara vecină să fie demilitarizată și să să i se refuze categoric obiectivul aderării la NATO.
De cealaltă parte, Kievul susține că toate condițiile suplimentare puse de Vladimir Putin dovedesc că nu pacea în Ucraina îl interesează.
Țara vecină cere garanții de securitate (inclusiv din partea Statelor Unite) și forțe occidentale de menținere a păcii pentru a accepta o eventuală înțelegere.
E aproape imposibil de imaginat că Ucraina va fi de acord cu un eventual statut de neutralitate.
