00:58 Sprijin american pentru Georgescu
05:04 Frații Tate: „Justiția își va urma cursul”
07:50 Bolojan la Paris
08:29 Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina”
10:05 Trump versus Zelenski
13:53 Olt: accident feroviar grav
14:27 Cum a intrat Șoșoacă la CCR?
15:02 Semnături pentru moțiune
Administrația Trump face presiuni ca oficialitățile române să permită o a doua candidatură la prezidențiale a lui Călin Georgescu.
Așa scrie agenția de știri Bloomberg, care citează surse confidențiale: potrivit lor, demnitarii americani s-au concentrat aproape exclusiv asupra alegerilor în întâlnirile pe care le-au avut de curând cu omologii lor români.
Primul tur al scrutinului de anul trecut, din 24 noiembrie, a fost anulat sub suspiciunea că procesul electoral a fost „viciat”, între altele, ca urmare a amestecului din afară.
Ministerul de Externe neagă existența unor intervenții în favoarea lui Călin Georgescu în cadrul discuțiilor oficiale cu partea americană.
Iar președintele Curții Constituționale, Marian Enache, susține că recentele afirmații ale vicepreședintelui JD Vance pe această temă ar fi fost greșit intrerpretate drept un mesaj de susținere pentru „un anume candidat”.
Sprijin și pentru frații Tate
Grăitoare în ceea ce privește prioritățile Washingtonului în relația cu România e și insistența asupra situației în care se află frații Andrew și Tristan Tate – influenceri autodeclarați „misogini”, cei doi sunt trimiși în judecată pentru zeci de cazuri de trafic de persoane, viol și spălare de bani.
Mai mulți demnitari americani ar fi insistat ca interdicția de ieșire din țară instituită în cazul lor să fie ridicată.
Intervievate de BBC, patru femei din Marea Britanie care susțin că au fost abuzate sexual de Andrew Tate au cerut Statelor Unite să nu intervină în procedurile judiciare din România. Potrivit avocatului lor, luările de poziție ale mai multor membri ai administrației Trump dezvăluie „un sprijin considerabil” pentru cei doi.
„Fie nu știu, fie nu le pasă de natura acuzațiilor”, a spus avocatul.
Într-un interviu la Euronews România, ministrul de externe, Emil Hurezeanu, a confirmat că a avut o discuție la Conferința de Securitate din München cu Richard Grenell, trimisul special al Statelor Unite.
A adăugat însă că nu a perceput sprijinul explicit al lui Grenell față de frații Tate drept o formă de presiune.
Cei doi frați cu dublă cetățenie (americană și britanică) sunt căutați și de Poliția din Regatul Unit, tot pentru acuzații de viol și de trafic de persoane.
Extrădarea va fi luată în considerare după ce se încheie procesul din București, iar ministrul Hurezeanu spune că justiția își va urma cursul.
Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina”
Spre surprinderea nimănui, Vladimir Putin e mulțumit de primele contacte diplomatice dintre Rusia și Statele Unite după aproape trei ani de la războiul pe care l-a pornit în Ucraina.
La o zi după discuțiile din Riad dintre diplomații de vârf ai celor două țări, președintele Rusiei a spus că se va întâlni „cu plăcere” cu omologul său din Washington, dar că pregătirile trebuie să fie „foarte amănunțite”.
„E nevoie ca nivelul încrederii să sporească pentru ca relațiile directe să se poată relua”, a declarat el. În lipsa încrederii, numeroase probleme – inclusiv criza ucraineană – ar fi imposibil de rezolvat, în opinia sa.
Spre deosebire de Donald Trump însuși, Putin pretinde că nu ar fi refuzat vreodată contactele cu statele europene și posibilele negocieri pe tema războiului din țara vecină. Procesul de negociere, oricum, va include Ucraina, a adăugat Putin: „Nimeni nu exclude Ucraina.”
BBC observă că e improbabil, totuși, ca europenii să fie acceptați la masa negocierilor: atât Putin, cât și Trump caută să rezolve în doi problemele-cheie. În plus, Uniunea Europeană tocmai ce-a ajuns la un acord privind un nou pachet de sancțiuni la adresa Rusiei – al șaisprezecelea de la începutul războiului încoace.
Întotdeauna se poate mai rău
Dar, dacă de dovezi în plus era nevoie că Ucraina chiar nu mai poate miza pe cel mai important aliat al său din ultimii trei ani, două dovezi indubitabile ne-au fost furnizate în mai puțin de o zi: președintele Trump trăiește „într-o bulă rusească a dezinformării” a spus astăzi Volodimir Zelenski.
Kievul s-a văzut nevoit să explice că Zelenski are încă o cotă de încredere de 57%, nu de patru procente, așa cum afirmase omologul său american.
După ce Statele Unite și Rusia au stabilit să reia cât mai curînd relațiile diplomatice, Trump a denunțat absența unui scrutin prezidențial în Ucraina, în condițiile în care mandatul lui Volodimir Zelenski a expirat în mai anul trecut.
Trump a susținut că președintele țării vecine ar fi creditat cu doar „4% opinii favorabile”.
În Ucraina e în vigoare legea marțială, milioane de cetățeni s-au refugiat în străinătate și aproape un sfert din teritoriul țării e sub control rusesc.
„Știm că dezinformarea cu cele patru procente provine din Rusia. Avem, dovezi că astfel de cifre sunt invocate în discuțiile dintre America și Rusia. Cu respect față de președintele Trump, liderul unui popor pe care îl respectăm și care ne susține, el trăiește, din nefericire, într-o bulă a dezinformării”, a spus Zelenski.
La scurt timp după ce a părut să sugereze că tocmai Ucraina ar fi pornit războiul din Ucraina, Donald Trump i-a oferit lui Zelenski și o ripostă vehementă pe propria rețea de socializare: președintele Americii îl numește „dictator” pe Volodimir Zelenski și adaugă că acesta „ar face bine să se miște repede sau nu va mai avea o țară”.
Întreaga postare a lui Trump nu face vreo referire la Vladimir Putin.
