00:57 Iohannis desecretizat: scump, foarte scump
04:08 Vitejii de după bătălie
05:27 Cine plătește?
08:18 Discuție Trump-Zelenski: „Pe drumul cel bun”
10:25 Turcia: opozant de vârf, reținut
11:59 Anamaria Gavrilă se retrage
13:27 Cine nu l-a vrut pe Bolojan
14:05 RCA cu plafon: ultima prelungire
Aproape 23.000.000 de euro: iată cât ne-au costat avioanele private închiriate pentru deplasările în străinătate ale lui Klaus Iohannis.
Mai bine de jumătate din sumă, adică 15.000.000, acoperă călătoriile din cel de-al doilea mandat, în care politica externă a României nu a înregistrat vreun succes major.
Administrația Prezidențială condusă interimar de Ilie Bolojan a făcut public devizul achitat în cei zece ani de mandat ai lui Klaus Iohannis – care a refuzat, sub diverse pretexte, să desecretizeze costurile detaliate.
Din 2014 până la începutul acestui an, Klaus Iohannis a zburat în străinătate, adeseori la bordul unor avioane de lux care făceau și escale la Sibiu, de 193 de ori.
„A fost o risipă foarte, foarte mare, iar beneficiile nu prea există”, a constatat azi liderul UDMR, Kelemen Hunor. În opinia sa, e cazul ca România să adopte practica folosirii unui avion cu care demnitarii de vârf să se poată deplasa atunci când este cazul.
Asurzitor de tăcut în vremea în care Klaus Iohannis se afla la Cotroceni, chiar și PNL-ul pare să fi prins brusc glas: Adrian Cozma, vicepreședinte al partidului, califică situația drept „o enormă bătaie de joc” și spune că cineva trebuie să răspundă – inclusiv pentru felul în care s-au întocmit bugetele Administrației Prezidențiale și pentru lipsa de transparență.
Robert Sighiartău, la rândul lui, a observat abia acum că risipa fondurilor publice duce la neîncredere în politicieni, în stat și în instituții.
Gavrilă se retrage
Președinta partidului POT, Anamaria Gavrilă, se retrage din cursa pentru Cotroceni în favoarea lui George Simion, liderul AUR.
Decizia ar fi fost luată încă de săptămâna trecută.
Cei doi conveniseră să se înscrie în competiție în urma eliminării lui Călin Georgescu, iar Anamaria Gavrilă ar fi fost varianta de rezervă, în eventualitatea în care Curtea Constituțională invalida și dosarul lui Simion.
Gavrilă nu va apărea pe buletinele de vot: dacă s-ar fi retras după 19 martie, ea ar fi fost trecută pe documentele folosite la scrutinul din mai.
În această după-amiază, Anamaria Gavrilă a sunat la 112 pentru ca Poliția să evacueze jurnaliștii din Parlament care voiau să-i pună întrebări despre intențiile sale.
Ea a fost sancționată, în schimb, pentru că a sunat inutil la serviciul de urgențe.
Cine nu l-a vrut pe Bolojan
Ciprian Ciucu, prim-vicepreședintele PNL, e cel dintâi lider al partidului care a recunoscut public că Marcel Ciolacu a respins candidatura lui Ilie Bolojan la alegerile prezidențiale din partea coaliției de guvernare.
În mai multe interacțiuni pe Facebook, primarul sectorului 6 din București a explicat că președintele interimar a ales să nu se înscrie în cursă „pentru a nu arunca guvernarea în aer”.
În sondajele de opinie de pînă acum, Bolojan e mai bine cotat decât candidatul susținut de PSD, PNL și UDMR, Crin Antonescu.
Acesta din urmă a fost propus de Kelemen Hunor și susținut puternic de premierul în exercițiu.
Pe „drumul cel bun”?
A doua discuție telefonică la nivel înalt în tot atâtea zile: Donald Trump a calificat drept „foarte bună” o conversație de o oră pe care a avut-o astăzi cu Volodimir Zelenski.
Președintele Statelor Unite spune că cea mai mare parte a conversației a vizat negocierea de ieri cu Vladimir Putin: acesta a respins un armistițiu general în țara vecină, dar ar fi fost de acord să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice din Ucraina.
Potrivit Kievului, însă, intențiile Kremlinului au redevenit clare la doar câteva ore după aceea: armata rusă a lansat noi atacuri, în care a folosit circa 150 de drone. Ministerul Apărării de la Moscova, la rândul său, afirmă că ucrainenii ar fi atacat o rafinărie din Rusia.
Volodimir Zelenski a confirmat, pe de altă parte, că un schimb de prizonieri s-a produs deja: câte 175 de fiecare parte. Peste 20 de soldați ucraineni grav răniți au fost, de asemenea, eliberați.
Discuțiile pe tema unui armistițiu ar urma să se reia duminică.
Nu e limpede, deocamdată, cât de implicat va fi Kievul însuși, iar Vladimir Putin cere ca aliații occidentali să oprească ajutorul militar și schimbul de informații clasificate cu Ucraina.
Conversația dintre liderii american și rus arată că Moscova nu e dispusă la concesii, a spus şefa diplomaţiei europene: Kaja Kallas consideră inacceptabilă cererea de încetare a sprijinului militar occidental.
„Ceea ce vrea Rusia este ca Ucraina să lase garda jos”, a continuat fosta prim-ministră a Estoniei.
