Finala prezidențială dintre Călin Georgescu și Elena Lasconi a devenit oficială în această seară. Al doilea tur de scrutin va avea loc la data programată: duminică, pe 8 decembrie.
Marian Enache, președintele Curții Constituționale, a anunțat că instituția a validat rezultatul primului tur și că a respins și cererea ca el să fie anulat. Solicitarea de anulare fusese depusă de unul dintre candidații de pe ultimele locuri, Cristian Terheș.
Deciziile CCR s-au luat cu unanimitate de voturi.
Curtea Constituțională a impus ca toate cele aproape nouă milioane și jumătate de voturi exprimate pe 24 noiembrie să fie reverificate și renumărate. Biroul Electoral Central a reușit să trimită Curții doar o situație parțială, din care reiese ceea ce știam deja: în țară, Marcel Ciolacu a obținut mai multe voturi decât Elena Lasconi. Candidata USR, însă, l-a surclasat grație câtorva mii de voturi exprimate în străinătate.
După un weekend de renumărare în condiții controversate, fără observatori independenți, voturile din diaspora ar fi urmat să ajungă integral în țară, în cea mai optimistă variantă, lunea viitoare. Ele, oricum, nu fuseseră contestate, a stabilit CCR, care a validat apoi primul tur.
La scurt timp după anunțul lui Mairan Enache, Elena Lasconi a spus că va negocia cu toate partidele pro-europene eventuala susținere în turul al doilea.
Ea a adăugat că USR e dispus chiar să intre într-un viitor Guvern alături de aceste formațiuni.
Încă dinaintea deciziilor de azi ale Curții Constituționale, liberalii și UDMR și-au declarat public sprijinul față de Elena Lasconi în turul al doilea.
PSD nu se grăbește, a spus premierul Ciolacu: electoratul său va decide după cum crede de cuviință.
Viitorul Parlament
Șapte partide vor forma viitorul Parlament, iar trei dintre ele se recomandă drept „suveraniste”. Sub umbrela aceasta încap, între alții, de la oameni de afaceri care contestă influența capitalurilor străine și a instituțiilor europene până la cei care s-au opus restricțiilor anti-COVID sau cei care pun la îndoială sprijinul acordat de NATO Ucrainei în războiul pornit cu Rusia.
PSD a câștigat însă cele mai multe voturi la alegerile de ieri – peste două milioane. AUR s-a clasat pe a doua poziție, cu aproape un 1.700.000, iar PNL a strâns circa 1.300.000.
Al patrulea partid parlamentar e USR, după care urmează SOS România (formațiunea Dianei Șoșoacă) și Partidul Oamenilor Tineri (POT), înființat anul trecut și susținător declarat al lui Călin Georgescu, candidatul aflat în frunte după primul tur al prezidențialelor.
La capătul unei săptămâni de haos și incertitudine, după șocul din primul tur, piața de capital din România și-a revenit ușor: indicele principal al Bursei de Valori București crescuse cu peste două procente la o oră de la deschidere.
Nu înseamnă însă că democrația noastră s-ar fi oprit din produs surprize: Partidul Oamenilor Tineri a câștigat două mandate de senator în județele Giurgiu și Ialomița, unde nu a depus însă liste de candidați pentru camera superioară.
Potrivit lui Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, mandatele din cele două județe ar urma să fie atribuite prin tragere la sorți.
Le poate obține, deci, oricare dintre partidele care au trecut pragul electoral de 5%.
Saluturi naziste în public
Chiar în ziua în care Klaus Iohannis își cerea scuze cu jumătate de gură cetățenilor pe care i-a dezamăgit, câteva zeci de persoane au comemorat la Tâncăbești 86 de ani de la moartea liderului legionar Corneliu Zelea Codreanu.
Jurnaliștii Venera Dimulescu și Andrei Pungovschi, de la site-ul Scena9, au constatat la fața locului că o slujbă religioasă a fost însoțită de cântece legionare și de salutul nazist – interzis, în teorie, prin lege încă din 2002. Forțe de ordine erau de față – două mașini ale Poliției și o dubă a Jandarmeriei.
Însă Poliția din Ilfov a început cercetări abia după ce imaginile au devenit publice și s-au răspândit, după cum era de așteptat, și în străinătate.
Mișcarea Legionară din România interbelică e cunoscută pentru viziunea politică fascistă și pentru numeroase episoade de violență extremă la adresa evreilor și a romilor, dar și pentru asasinate politice.
Comemorarea din acest an din apropierea Bucureștiului a avut loc în jurul troiței ridicate chiar pe locul unde Corneliu Zelea Codreanu a fost executat în 1938, alături de mai mulți colegi de partid, responsabili pentru asasinarea premierului I.G. Duca și a deputatului Mihai Stelescu.
După cum notează Scena9, comemorarea liderului legionar are însă loc în fiecare an, începând din anii ’90. Candidatul la Președinție Călin Georgescu i-a numit pe Zelea Codreanu și pe mareșalul Ion Antonescu (unul dintre cei mai de încredere aliați ai lui Adolf Hitler) „martiri” ai poporului român.
A murit eroul de la Sevilla
A murit, la 65 de ani, una dintre legendele fotbalului românesc.
Portarul Helmuth Duckadam era internat la secția de cardiologie a Spitalului Militar din București.
Duckadam a intrat în istoria sportului ca urmare a finalei Cupei Campionilor Europeni din 1986. Steaua a câștigat atunci meciul cu FC Barcelona în urma loviturilor de departajare. Lăcătuș și Balint au marcat pentru români, iar Duckadam a apărat nu mai puțin de patru penalty-uri.
Astfel s-a consemnat cel mai mare succes din istoria fotbalului românesc.
De-a lungul timpului, fostul internațional a avut numeroase probleme de sănătate. A suferit opt operații – cea mai recentă, în septembrie, pe cord deschis.
Cu toate acestea, spune Ladislau Bölöni, unul dintre titularii din finala din 1986, „găsea mereu puterea să zâmbească”.
Trupul lui Helmuth Duckadam ar putea să fie depus la Arena Națională.
E luni, 2 decembrie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:56 Oficial: finală prezidențială Georgescu-Lasconi
04:37 Trei partide radicale în Parlament
07:31 Senatori trași la sorți
08:41 Călin Georgescu, printre oieri
10:56 Un șef din MAI ar fi amenințat doi cetățeni
12:42 Ziua Națională, în zodia incertitudinii
15:46 Comemorare legionară și saluturi naziste
18:33 Georgia, în fierbere
20:12 A murit eroul de la Sevilla
