Nu numai că e bănuit de furt intelectual, dar Mircea Geoană nici măcar n-ar fi avut dreptul legal să fie doctorand timp de cel puțin șase ani.

Așa scrie site-ul PressOne, care continuă seria dezvăluirilor despre presupusul plagiat al secretarului general adjunct al NATO.

Mircea Geoană e, de asemenea, un potențial candidat la Președinție.

Jurnalista Emilia Șercan scria ieri că el a plagiat substanțial – acum mai bine de două decenii – din președinții Statelor Unite Bill Clinton și George Bush junior.

Mai mult, însă, Mircea Geoană ar fi trebuit să fie exmatriculat de Academia de Studii Economice din București.

Actualul rector de la ASE, Nicolae Istudor, admite că nu există o bază legală pentru decizia de a-i prelungi lui Mircea Geoană calitatea de doctorand, deși el nu mai îndeplinea criteriile necesare.

Noi negocieri

Cu câteva luni înaintea prezidențialelor, marile partide tot n-au anunțat oficial cine candidează din partea lor, dar târguiala pe tema datei alegerilor se prelungește.

După două zile de consultări cu partidele, premierul Ciolacu anunță că va prezenta variantele pe care acestea le-au propus într-o ședință de joi a coaliției.

Liderul PSD insistă că partenerii liberali ar trebui să dea curs, cât mai rapid cu putință, cererii ca lucrurile să se limpezească.

El adaugă, de asemenea, că stabilirea calendarului n-ar trebui făcută în folosul sau în defavoarea unui candidat anume.

Certitudinile din acest moment sunt reduse la număr: septembrie nu mai pare o dată fezabilă, în ciuda înțelegerii din primăvară dintre pesediști și liberali.

Prezidențialele s-ar putea organiza, deci, în octombrie sau noiembrie, iar primul tur al parlamentarelor – la începutul lui decembrie.

Viktor Orbán, „pacificatorul”

Dintre toate vizitele demnitarilor europeni la Kiev, una organizată astăzi chiar a fost ieșită din comun: premierul Ungariei, Viktor Orbán, a ajuns în Ucraina la foarte scurt timp după ce țara sa a preluat președinția semestrială a Uniunii Europene.

El l-a îndemnat pe Volodimir Zelenski să ia în calcul o încetare cât mai rapidă a focului, pentru a ajunge la pace cu Rusia.

De cealaltă parte, Volodimir Zelenski a insistat asupra unei „păci juste”, care ar însemna, în varianta Ucrainei, retragerea tuturor trupelor ruse, restabilirea frontierelor recunoscute internaţional ale țării vecine şi crearea unui tribunal internaţional pentru crimele de război.

Relaţiile dintre Kiev şi Budapesta erau încordate încă de dinaintea războiului: Guvernul maghiar a acuzat constant ceea ce numește „încălcarea drepturilor minorităţii maghiare din regiunea ucraineană Transcarpatia”.

Totuși, amândoi liderii politici au invocat azi posibilitatea unui acord extins între Ucraina şi Ungaria.

Viktor Orbán s-a opus în mod repetat ajutorului financiar acordat de Uniunea Europeană Ucrainei. În decembrie, el a părăsit sala în care liderii de pe continent au hotărât să deschidă negocierile de aderare cu Ucraina și Moldova.

E marți, 2 iulie. Iată care sunt știrile de astăzi:

00:51 A fost Mircea Geoană un doctorand ilegal?

04:46 Prezidențialele: negocieri prelungite

05:40 Cum vede Viktor Orbán pacea în Ucraina

07:28 Franța: extrema dreaptă, în căutarea majorității

08:45 Iunie încins

09:29 Deputatul Dan Vîlceanu e urmărit penal

10:18 Euro 2024: România-Olanda

Cele mai recente