00:51 Vara pachetelor fiscale
07:51 Trei zile la rând de proteste
10:36 Georgescu, trimis în judecată
12:43 Soarta unei fete din România profundă
13:46 Canicula: cinci victime în Europa
14:52 P.Diddy, abuzator dovedit
15:53 Fost șef al Vămii, la judecată
16:42 Recurs în cazul Udrea
17:37 Moartea unui campion
Nu unul, nu două, ci trei pachete de măsuri fiscale în această vară, toate menite să preîntâmpine așa-numitul „scenariu grecesc”: intrarea României în incapacitate de plată, ceea ce ar presupune (între altele) că statul nu mai are cum să achite pensii și salarii și că șomajul ar exploda.
Premierul Ilie Bolojan a schițat în această după-amiază planurile Guvernului pe care îl conduce.
Măsurile urmăresc să reducă deficitul bugetar, de peste 9% din Produsul Intern Brut, și să sporească veniturile statului.
Ele vor fi adoptate prin procedura asumării răspunderii Guvernului în Parlament, ceea ce reduce drastic durata dezbaterilor din Senat și din Camera Deputaților. Termenul-limită: marțea viitoare.
În primă instanță, de la 1 august, Guvernul reașază cotele de TVA: cea generală urcă la 21%, iar nivelul celei reduse a fost stabilit la unsprezece procente.
Cresc și accizele aplicate mai multor categorii de produse, iar de încasarea așteptatelor venituri suplimentare va fi răspunzătoare o nouă conducere a Fiscului.
Președintele său va fi Adrian Nica, actualul șef al corpului de control al premierului.
Cabinetul vrea să sporească și numărul celor care contribuie la bugetul Casei Naționale de Asigurări de Sănătate – sunt șase milioane de contributori în prezent și peste 16 milioane de beneficiari, a spus Ilie Bolojan.
Obiectivul ar fi ca cele două categorii să devină egale numeric.
Cine se sacrifică?
Atunci când vine vorba de limitarea cheltuielilor, Guvernul Bolojan se pregătește să plafoneze și pe parcursul anului viitor pensiile și salariile din sectorul public.
Va crește, de asemenea, norma didactică (și în învățământul preuniversitar, și în facultăți) și se vor schimba regulile după care se acordă bursele de merit și cele sociale.
Cu începere de anul viitor, coaliția aflată la putere ar vrea să taxeze suplimentar și capitalul.
Planurile includ, între altele, un impozit pe dividende majorat, de 16%, noi taxe asupra băncilor și o impozitare mai ridicată asupra câștigurilor obținute din jocuri de noroc.
Reducerea subvențiilor pentru partide – zeci de milioane de euro în ultimii ani – se va produce la rectificarea bugetară, a repetat Ilie Bolojan.
Chestiunea indemnizațiilor pe care le încasează persoanele numite politic în conducerea companiilor de stat ar trebui și ea să fie reglată până la finalul acestei luni.
Trei zile la rând de proteste
Pentru a treia zi la rând, angajații mai multor instituții au protestat față de reducerea – prin ordonanță – a unui spor salarial, cel pentru condiții vătămătoare de muncă.
Ei contestă și înjumătățirea numărului de zile suplimentare de concediu, până de curînd zece la număr.
După funcționarii ministerului de finanțe, protestele s-au extins astăzi la mai multe agenții regionale de mediu, la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci și la Primăria Bucureștiului.
Agajații de la stat nu contestă neapărat nevoia unor măsuri stricte de reducere a deficitului bugetar. Ei observă, însă, că tăierile au început tot de la categoriile cu salarii modeste, nu de la așa-numiții „bugetari de lux”.
Într-un interviu la Digi24, vicepremierul Dragoș Anastasiu a părut să recunoască acest lucru, ba chiar și-a cerut scuze pentru graba cu care procedează Guvernul Bolojan.
Potrivit lui, intenția cabinetului e să evite declasarea României de către agențiile de evaluare financiară, astfel încât Bucureștiul să se poată împrumuta în continuare de pe piețele externe.
Cum discursul public dominant diabolizează, de decenii întregi, aproape orice categorie de angajat al statului, Dragoș Anastasiu a și simțit nevoia să observe că funcționarii publici sunt „ființe umane”.
Georgescu, trimis în judecată
Parchetul General l-a trimis în judecată pe Călin Georgescu.
Fostul candidat la Preşedinţie este acuzat de promovarea cultului unor criminali de război și de propagandă fascistă și legionară.
Camera Deputaților a înăsprit de curând pedepsele pentru astfel de fapte: un proiect de lege menționează în clar propaganda legionară printre infracțiunile pedepsite cu închisoarea.
Potrivit procurorilor, Călin Georgescu a promovat în repetate rânduri ideologii extremiste și criminale, vreme de cinci ani, din 2020 încoace.
Este acuzat, de asemenea, că a încurajat implicit violența: asasinatul politic este unul dintre mijloacele predilecte de acțiune ale mișcării legionare din perioada interbelică.
Procurorii mai notează că Georgescu i-a elogiat adeseori pe mareșalul Ion Antonescu, persoană condamnată definitiv pentru crime de război, dar și pe fondatorul mișcării legionare, Corneliu Zelea Codeanu.
Dosarul a fost trimis Judecătoriei sectorului 1 din București.
Anul acesta, chiar în ultima zi a campaniei electorale, Călin Georgescu a citat din Corneliu Zelea Codreanu într-un interviu televizat, în aproape același timp cu George Simion.
Călin Georgescu se află deja sub control judiciar pentru alte șase infracțiuni. Cea mai gravă: instigarea la acțiuni împotriva Constituției.
Victime ale caniculei
Valul de caniculă care a lovit Europa se extinde și către România.
Cel mai grav afectate au fost până acum orașele din Spania: la Madrid temperaturile au trecut de 37 de grade Celsius, iar în nord-vestul Regatului au fost 40 în ultimele zile.
Cel puțin cinci persoane au murit din cauza caniculei în Franța, Spania și Italia.
De altfel, Peninsula Iberică a înregistrat cea mai călduroasă lună iunie din istoria măsurătorilor meteo.
Temperaturi între 33 și 36 de grade au fost la Paris, Roma, Berlin și Bruxelles. Se așteptă ca în zilele următoare ele urce.
Căldura neobișnuită devine noua normalitate, afirmă Agenția Națiunilor Unite pentru vreme și climă.
Valurile de căldură vor deveni mai dese și mai intense, în vreme ce politicile pentru combaterea schimbărilor climatice au fost restrânse: ele au devenit dezavantajoase din punct de vedere electoral.
Mulți demnitari de rang înalt – cel mai cunoscut ar fi Donald Trump – aleg, de asemenea, să ignore efectele încălzirii globale.
