A trebuit să treacă mai bine de jumătate din anul electoral pentru ca liderul PSD să-și asume fățiș candidatura la Cotroceni.
Marcel Ciolacu și-a făcut publică intenția la câteva ore după ce site-ul G4Media publicase un mesaj audio trimis de premierul în exercițiu colegilor de partid. Pe parcursul lui, Marcel Ciolacu cere sprijin la Congresul de sâmbătă și se declară convins că PSD va reuși să câștige Președinția după două decenii.
Cele două tururi ale prezidențialelor sunt programate pe 24 noiembrie și 8 decembrie.
Între ele – pe întâi decembrie – vor avea loc parlamentarele.
În cursa pentru Cotroceni mai participă Nicolae Ciucă, George Simion și Elena Lasconi. Mircea Geoană, aflat încă într-un post înalt de la NATO, este și el în campanie nedeclarată de mai multă vreme.
Mai multe aspecte din biografia neromanțată a premierului au fost documentate deja de Recorder: Portretul combinatorului la tinerețe. Cazul Marcel Ciolacu surprinde un fals legat de primul său loc de muncă, dubla postură de finanțator al PSD și de protejat social în anii ‘90, dar și epopeea certificatului său de revoluționar și a beneficiilor aferente acestui statut.
În libertate
Curtea de Apel București le-a pus în libertate pe cele două doctorițe de la spitalul Pantelimon bănuite că ar fi provocat cu intenție moartea unui pacient de la Terapie Intensivă.
Decizia instanței este definitivă. Curtea consideră că hotărârea ca ele să fie arestate preventiv a fost neîntemeiată. Nu a fost luată nici o altă măsură preventivă în acest caz.
Procurorii spun că Maria Miron și Mirela Păiuș ar fi provocat moartea unui pacient de 54 ani, aflat în stare gravă, prin scăderea dozei de noradrenalină. Un produs medical sintetic, aceasta menține tensiunea arterială în parametri normali.
Doi foști miniștri ai sănătății, între timp, insistă că verificările făcute în aprilie în acest caz de Ministerul Sănătății nu au cum să fie secrete.
Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, ambii de la USR, îl contrazic astfel de actualul ministru, Alexandru Rafila.
Demnitarul PSD a invocat un ordin din 2021 pe care l-a pus în seama predecesorilor săi.
Pierderi în creștere
Aproape 20 de civili ar fi fost uciși și peste 140 răniți în regiunea Kursk, din Rusia, în cursul ofensivei lansate de Ucraina la începutul acestei luni.
Păstrată în mare secret până la momentul faptelor, operațiunea a luat prin surprindere nu numai Kremlinul, dar și pe aliații Kievului. După două săptămâni, armata a preluat controlul asupra a aproape 100 de localități: peste 1.200 de kilometri pătrați.
Circa 120.000 de persoane au fugit din calea soldaților, ceea ce pune regimul Putin într-o situație extrem de delicată.
Ieri, președintele Volodimir Zelenski spunea că le-a cerut aliaților occidentali ai Ucrainei să autorizeze folosirea unor arme cu rază lungă de acțiune de către armata țării vecine.
Crearea unei zone-tampon în regiune ar urma să împiedice trupele Moscovei să atace de acolo teritoriul Ucrainei.
E marți, 20 august. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:49 Liderul PSD candidează la prezidențiale
06:06 Doctorițele de la Pantelimon, eliberate
07:56 Cazul Bulai: decan de la SNSPA, audiat
08:56 Kursk: pierderi rusești în creștere
10:08 Cât costă campania Elenei Lasconi
10:53 România, prima la inflație
11:29 Planurile PMB pentru bicicliști
