Socoteala de-acasă nu i s-a potrivit deloc cu cea de la Parchetul General: Robert Negoiță, primarul sectorului 3, a depus o plângere penală pentru abuz în serviciu pe numele lui Nicușor Dan.
Primarului general i se reproșează că ar împiedica intenționat unele proiecte de dezvoltare a sectorului.
La Parchetul General, însă, primarul de sector a fost luat în primire de mai mulți membri ai USR și de un protestatar care se recomandă de mai mulți ani drept Marian Ceaușescu.
Robert Negoiță și-a întrerupt declarațiile după ce protestatarii USR, printre care se număra și viceprimarul Lucian Judele, au afișat mai multe pancarte – unele făceau referire la trei persoane moarte în urma unor accidente de pe șantierele din sectorul 3.
Primarul a fost apoi întrebat despre recenta anchetă Recorder care arată cum firme ale rudelor lui Marius Ciobîcă, city manager-ul sectorului, au obținut contracte din bani publici de milioane de euro.
La începutul săptămânii, primarul sectorului 3 a spus că instituția ar face verificări în acest caz, dar a evitat să explice de ce firmele familiei Cobîcă par abonate la fonduri publice.
Codul Silvic, criticat
Asociațiile civice de mediu critică vehement noul Cod Silvic, proaspăt aprobat de Guvern.
Potrivit lor, sute de mii de hectare de păduri vor putea fi defrișate. Organizația Agent Green reclamă că documentul adoptat ieri de Guvern permite noi retrocedări ilegale din fondul forestier aflat în proprietate publică.
Ar fi, de asemenea, încurajată și practica ridicării de construcții ilegale în păduri.
Potrivit Executivului, tăierile la ras vor fi interzise în Parcurile Naturale și în toate siturile Natura 2000, ceea ce înseamnă aproape jumătate din suprafața de pădure din România.
Falsificarea datelor informatice, cum ar fi cele din aplicația SUMAL, atrage pedepse de până la 5 ani de închisoare. O altă prevedere spune că plimbarea pe jos sau cu bicicleta va fi permisă în orice pădure din țară.
Sunt însă prea puține măsuri care să combată tăierile ilegale, spune la Știrile Zilei președintele Agent Green, Gabriel Păun.
Bugetul apărării
Cât cheltuiește, de fapt, România pentru armată?
Într-un stat din ce în ce mai secretos, o bănuială că ceea ce ni se spune oficial nu e întru totul adevărat a existat dintotdeauna.
Acum, impresia e întărită de un raport public al NATO: Bucureștiul a alocat apărării doar 1,6% din Produsul Intern Brut în 2023, deși președintele Iohannis a promis două procente și jumătate.
România e, de asemenea, printre statele codașe la înzestrarea cu arme și echipamente noi.
De altfel, generalul Gheorghiță Vlad, noul șef al statului major al apărării, avertiza de curând că fabricile locale de armament nu au cum să producă muniția NATO de care are nevoie armata și că militarii nu au cu ce să doboare dronele militare care cad în regiunile de la granița cu Ucraina.
Raportul NATO spune clar că România nu a atins ținta de 2% din PIB pentru apărare decât în 2020. Mai mult, scăderile din ultimii trei ani au fost constante: alocarea de 1,6% din PIB din 2023 e cea mai redusă din 2017 încoace.
Nivelul e, de asemenea, sub cel alocat de Olanda. Președintele Iohannis a intrat luna aceasta în cursa pentru șefia NATO, împotriva premierului Olandei, Mark Rutte.
E vineri, 22 martie. Iată care sunt știrile de astăzi:
00:44 Robert Negoiță versus Nicușor Dan, încă un episod
03:18 Bugetul Bucureștiului a fost aprobat
04:23 Critici vehemente la adresa Codului Silvic
08:30 Raport NATO asupra bugetului armatei
10:25 Ucraina: al doilea atac major în tot atâtea zile
11:16 Rusia recunoaște că duce un război în Ucraina
12:36 Noi abuzuri într-un azil
13:08 Ilie Morega, acuzat de agresiune
13:40 Program redus la supermarketuri în weekend?
