01:00 Pe cine a mai plimbat Nordis
04:36 Portul Constanța: șpăgi de milioane de euro
05:59 Extrema dreaptă, al doilea partid din Germania
08:38 Pacea în Ucraina: poate anul acesta
13:22 „O victorie a Ucrainei: ruperea de Rusia”
18:43 Partidele, convocate la Cotroceni
19:33 Controale controversate
20:13 Mama „Spartanului”, cercetată
„Saga” Nordis nu numai că se prelungește, dar își mai și diversifică distribuția: dezvoltatorul imobiliar a plătit mai multe vacanțe de lux pentru politicieni, dar și pentru funcționari ai statului sau vedete de televiziune.
De excursii scumpe au mai beneficiat, în afara premierului Ciolacu, realizatoarea TV Anca Alexandrescu, dar și un director din cadrul Fiscului.
Acesta din urmă îi avea în subordine tocmai pe inspectorii care controlau grupul Nordis.
Un document obținut de Recorder include o listă întreagă de vacanțe achitate de firme din grup.
Portul Constanța: șpăgi de milioane
Procurorii DNA au făcut câteva zeci de percheziții, astăzi, în Portul Constanța, în Eforie și la Năvodari, într-un dosar care-i vizează pe mai mulți oameni de afaceri, foști vameși cu influență, și pe unul dintre liderii PSD Constanța, Ion Dumitrache.
Site-ul Info Sud-Est scrie că infracțiunile cercetate sunt darea și luarea de mită și abuzul în serviciu.
Șpăgi de aproape 7.000.000 de euro s-ar fi dat pentru obținerea de contracte, beneficii, terenuri și dane în port.
Procurorii s-ar fi folosit de mai mulți ofițeri sub acoperire. Într-o discuție cu unul dintre aceștia, de exemplu, directorul comercial George Vișan ar fi fost de acord să împartă o mită pentru atribuirea unor terenuri.
Printre oamenii de afaceri implicați s-ar număra unii care au mai avut în trecut probleme penale.
În ultimele două decenii, un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a dus la condamnarea inculpaților. În celelalte cazuri, ei fie au fost achitați, fie au primit pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță.
Partidele, chemate la Cotroceni
Președintele interimar, Ilie Bolojan, a invitat miercuri partidele parlamentare la consultări pe tema Consiliului European extraordinar din 6 martie.
Liderii de pe continent vor încerca atunci să redefinească strategia de apărare și rolul Europei în negocierile privind încheierea războiului din Ucraina.
Discuțiile de până acum dintre Statele Unite și Rusia au exclus atât Ucraina însăși, cât și țările europene.
Procedura e una neobișnuită: președinții de până acum au adoptat pozițiile de negociere ale României fără consultări cu partidele.
Ilie Bolojan ar vrea să convoace și o ședință a Consiliului Suprem de Apărare – cea precedentă, din noiembrie, a constatat că atacuri cibernetice au vizat alegerile prezidențiale de anul trecut. Scrutinul a fost apoi anulat.
Pacea în Ucraina: poate anul acesta
La trei ani de când Vladimir Putin își trimitea soldații în Ucraina, în așa-numita „operațiune militară specială”, Volodimir Zelenski speră ca războiul pornit de Rusia să înceteze anul acesta.
În prezența mai multor lideri ai statelor aliate care au ajuns azi la Kiev, președintele țării vecine a spus că, pe termen scurt, Ucraina are nevoie de garanții de securitate în vederea unui posibil armistițiu.
De curând, el se declara dispus să demisioneze imediat, în schimbul aderării la NATO. E ca și garantat că Rusia nu ar accepta o astfel de înțelegere.
„Putin nu ne va face pacea cadou și nici nu e interesat de vreun schimb pentru ea. Trebuie să obținem pacea prin forță, înțelepciune și prin unitate”, a spus Zelenski.
După o recentă conversație telefonică Trump-Putin, americanii și rușii au început discuțiile despre viitorul Ucrainei în absența vreunui ucrainean. Iar după ce Zelenski a refuzat să cedeze, pur și simplu, jumătate din mineralele rare ale țării Statelor Unite, Donald Trump l-a numit „un dictator” și a părut să sugereze că Ucraina ar fi pornit războiul.
Țara vecină a pierdut circa 20% din teritoriu. Peste 150.000 de oameni au murit în conflict (ruși și ucraineni), iar numărul răniților e și el de ordinul sutelor de mii.
Milioane de ucraineni sunt acum refugiați, iar războiul a consumat resurse de peste 500 de miliarde de dolari.
Germania: extrema dreaptă, scor dublu
Friedrich Merz, liderul alianței care s-a clasat pe prima poziție la alegerile anticipate din Germania, vrea ca republica federală și Europa să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu” în relațiile transatlantice din domeniul apărării.
Conservatorii au obținut 28,5% din voturi, potrivit rezultatelor provizorii.
Cu un scor de aproape 21%, extrema dreaptă – Alternativa pentru Germania – devine a doua forță politică din Bundestag, camera inferioară a Parlamentului. Toate celelalte formațiuni exclud însă o posibilă colaborare cu AfD.
Merz, cancelar prezumtiv după scrutinul de ieri, s-a declarat conștient de greutățile care îl așteaptă. Starea economiei și imigrația au fost două dintre temele majore ale competiției electorale.
El a observat că toate semnalele venite dinspre Statele Unite indică un interes în scădere semnificativă față de Europa. În opinia sa, statele de pe continent trebuie să-și organizeze foarte repede capacitatea de apărare.
Politicianul german s-a declarat „pe deplin de acord” în această privință cu președintele Franței. Cei doi au și vorbit la telefon înainte ca Emmanuel Macron să plece la Washington, pentru o discuție cu Donald Trump.
De cealaltă parte, lidera AfD, Alice Weidel, s-a arătat încântată că partidul și-a dublat scorul electoral și a adăugat că partidul său ar fi oricând dispus să ia parte la guvernare.
Din cauza scorului redus al social-democraților germani, o coaliție în care conservatorii să-i includă doar pe aceștia pare improbabilă.
Noul Guvern federal ar trebui să-și intre în atribuții până la Paște.
