01:03 Patru ani de război
08:29 DNA, o afacere de familie
15:31 OUG pentru reforma administrației
16:35 PNRR, varianta realistă
17:34 Patrimoniu UNESCO tratat românește
Războiul care a rescris brutal istoria din acest secol a Europei durează deja de patru ani.
Indiferent de care parte te-ai afla, importanța invadării Ucrainei de către Rusia lui Putin se verifică foarte ușor: aproape fiecare își aduce clar aminte unde se-afla atunci când primele trupe au trecut granița, cu scopul de-a ajunge la Kiev în vreo două-trei zile și de-a răsturna conducerea politică a țării vecine, în fruntea căreia se afla – și se mai află – președintele Volodimir Zelenski.
Într-un mesaj video adresat concetățenilor, Zelenski rememorează câteva dintre momentele-cheie ale războiului, crimele comise de armata invadatoare și unele exemple de eroism, după care adaugă: „Putin înţelege că nu poate să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, așa că „a doua armată a lumii” luptă cu blocuri de locuinţe şi cu centrale electrice”.
În pline negocieri intermediate de Statele Unite, sistemul energetic al țării vecine e ținta unor atacuri repetate, în condițiile unor temperaturi nocturne cu mult sub zero grade.
Numărul victimelor războiului ar putea ajunge la 2.000.000 în această primăvară.
Pentru a ocupa circa 20% din estul Urainei, armata rusă a pierdut peste 1.000.000 de soldați – uciși, răniți sau dispăruți.
De partea ucraineană, bilanțul e de circa 600.000 de pierderi umane. Zeci de mii de civili se numără printre victime și aproape 6.000.000 de oameni au devenit refugiați, potrivit statisticilor ONU.
Și totuși, mai spune Zelenski, „Putin nu și-a atins obiectivele și nu a câștigat acest război”.
El afirmă că, prin faptul că a rezistat, Ucraina şi-a câștigat dreptul la o pace „puternică, demnă şi durabilă”.
Rusia lui Vladimir Putin, până la urmă, nu are cu tot dinadinsul nevoie să câștige războiul ca să-și impună voința: tocmai durata lui atât de întinsă a obosit profund nu numai Ucraina vecină, ci și o bună parte a aliaților acesteia.
Reuniți la Kiev, membrii Coaliției Voluntarilor (cei mai hotărâți dintre aliații occidentali ai Ucrainei) au repetat că vor sprijini țara vecină până la capăt.
Un amănunt semnificativ: nu mai departe de ieri, Viktor Orbán a reușit să blocheze adoptarea unui nou pachet de sancțiuni europene la adresa Rusiei, dar și un nou împrumut destinat Ucrainei, de nouăzeci de miliarde de euro.
Un al doilea amănunt semnificativ: Orbán e, fără urmă de dubiu, preferatul administrației Trump la alegerile din aprilie din Ungaria.
Pesimism românesc
Cât despre România, ea face ce-a făcut de patru ani încoace: obosit, probabil, de recenta sa excursie la Washington, unde-a apucat să dea scurt mâna cu Donald Trump (și cam atât), președintele Nicușor Dan a luat parte doar în format hibrid la reuniunea de azi a Coaliției Voluntarilor.
Un raport al Consiliului Fiscal arată că România a oferit Ucrainei un sprijin de 1.500.000.000 de euro între februarie 2022 și iunie 2025: e vorba de 0,6% din Produsul Intern Brut, la valoarea din 2021.
Anul trecut, Bucureștiul a alocat acestor cheltuieli o sumă apropiată de bugetul culturii și de cel al sportului în 2024.
S-au trimis, ce-i drept, echipamente militare, inclusiv un sistem antirachetă Patriot, dar acestea rămân trecute „la secret”.
Iar în lipsa unor date certe, Internetul și amicii locali ai lui Vladimir Putin nu se feresc să pună pe seama ajutorului pentru Ucraina deficitul bugetar record al României.
Mai mult, însă, Nicușor Dan însuși afirma public, în noiembrie, că pentru cheltuieli destinate apărării și ajutorului pentru Ucraina s-ar putea să se taie din bugetele sănătății și educației.
Și, nu mai departe de începutul acestui an, președintele spunea că Parlamentul va avea ultimul cuvânt în privința angajamentelor României, deși asta nu înseamnă că vom afla prea curând ce presupun ele.
Pe acest fundal, sondaje recente de opinie, făcute de Institutul INSCOP, sugerează că doar trei români din zece cred că războiul se va încheia anul acesta printr-un acord de pace.
55% dintre subiecții unei cercetări afirmă că Rusia e de vină pentru acest conflict: în mai 2022, procentajul era de 71%.
DNA, o afacere de familie
La ministerul justiției au continuat astăzi interviurile pentru conducerea marilor parchete. A venit rândul candidaților pentru șefia DNA.
Doi dintre doritori au făcut parte din echipa actualului procuror-șef: Marius Voineag nu mai candidează pentru un nou mandat și s-ar mulțumi cu un post de adjunct la Parchetul General.
DNA nu se mai concentrează asupra cazurilor importante de corupție, ci tinde să se orienteze către unele mai puțin complexe – așa afirmă procurorul DIICOT Vlad Grigorescu, unul dintre candidați.
Adjunct al secției penale a DNA pînă în 2023, el a plecat din instituție după numirea lui Marius Voineag.
Vlad Grigorescu a criticat frecvența cu care procurorii încheie acorduri de recunoaștere a vinovăției cu inculpații – astfel s-ar ajunge la situația în care rata scăzută de achitări cu care se laudă DNA nu corespunde, de fapt, realității.
Vlad Grigorescu s-a referit tot critic și la practica delegărilor în funcții de conducere, reclamată de mai mulți dintre magistrații care apar în documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Conducerea sistemului judiciar a încercat, fără prea mare succes, să explice că nu din această cauză s-au tărăgănat numeroase dosare de mare corupție, până când faptele s-au prescris.
Cine anchetează magistrații?
Intervievat pentru funcția de procuror-șef al DNA a fost și Viorel Cerbu.
În 2023, după ce Marius Voineag a devenit șeful Direcției, Viorel Cerbu i-a devenit consilier, apoi a fost numit șef al Serviciului Tehnic, iar în cele din urmă a fost numit adjunct al procurorului-șef.
El a spus că scăderea numărului de dosare și a celui al trimiterilor în judecată s-ar explica relativ simplu: în ultima perioadă, atenția DNA s-ar fi îndreptat mai degrabă către dosarele cu impact major.
A treia candidată pentru șefia DNA e procuroarea Tatiana Toader, fostă membră a Consiliului Superior al Magistraturii și actuala adjunctă a lui Marius Voineag.
Tatiana Toader spune că ar fi de acord ca anchetarea infracțiunilor comise de magistrați să se întoarcă la DNA, dar a ținut să adauge că magistratura nu ar fi un sistem corupt – vineri, toate Curțile de Apel din țară se plângeau public că noua lege a pensiilor magistraților ar ridica semnificativ tentația de a lua mită.
Mai mulți dintre judecătorii și procurorii consultați de Recorder semnalau că în ultimii șase ani un singur magistrat a fost trimis în judecată.
Potrivit lor, corupția din sistem nu ar fi fost eradicată, ci doar ascunsă.
Reformă prin ordonanță
Reforma administrativă – insistent promovată de Ilie Bolojan – și un pachet de măsuri de „relansare economică” (insistent promovat de Sorin Grindeanu) sunt adoptate de Guvern prin ordonanțe de urgență.
Coaliția a menținut obiectivul reducerii cu 10% a cheltuielilor cu personalul din companiile și instituțiile de stat.
Se reduc, în schimb, cotele de impozitare pentru clădirile mai vechi de cincizeci de ani, iar persoanele cu handicap grav vor plăti impozite reduse pe proprietate.
Austeritatea preferată de premierul Bolojan a provocat reacții dure de respingere în rândul mai multor categorii sociale și profesionale.
După negocieri prelungite, partidele de la putere au convenit că vor excepta de la regula tăierilor suplimentare de salarii instituțiile din învățământ și cultură, spitalele publice și serviciile de ambulanță, dar și instituțiile din sistemul de apărare și securitate națională.
Cât despre schemele de ajutor de stat menite, în teorie, să încurajeze creșterea economică, ele vor fi gestionate de ministerele economiei și finanțelor.
