00:54 Mereu în pericol
05:01 Ce-ar (mai) vrea SUA din partea României?
08:39 Negocieri „tehnice”, rachete adevărate
10:05 Criză prelungită în Turcia
11:28 Mamele minore, o a doua șansă
12:08 Marea Britanie: fraude cu iz românesc
13:04 Soldat împușcat în cap
13:44 Back in business
Cutremur cu magnitudine de 3,9, în această dimineață, în Vrancea: la scurt timp după ora 10, el s-a produs în apropiere de Focșani, Buzău și Sfântu Gheorghe, la o adâncime de aproape 130 de kilometri.
A fost al douăzeci și patrulea cutremur din acest an.
Cel mai puternic seism recent, din septembrie anul trecut, s-a produs în județul Buzău și a avut o magnitudine de 5,4.
Seria aceasta ne aduce aminte – mai ales în această lună – că un cutremur catastrofal precum cel de acum 48 de ani riscă să ne prindă iarăși nepregătiți.
Ce ar trebui făcut în cazul unui cutremur major și care mituri se cer demontate ca să avem o șansă?
Raul Bambu a căutat răspunsuri.
Ce-ar (mai) vrea SUA de la România?
În weekendul care a trecut, administrația Trump a tot trimis semnale că e nemulțumită de oficialitățile din București, la scurt timp după ce confirmase că intrarea României în programul Visa Waiver se amână.
Nu e clar dacă verificările suplimentare în această privință au legătură cu politicile antiimigraționiste ale Washingtonului sau cu excluderea lui Călin Georgescu din cursa prezidențială.
Ambasada Statelor Unite în București, însă, a reluat fără vreo explicație un discurs de-acum două luni al vicepreședintelui JD Vance: la Conferința de Securitate de la München, acesta a menționat România printre statele care ar ilustra un regres al democrației în Europa.
După aceea, reprezentanța diplomatică a publicat o serie de avertismente adresate românilor, pe un ton neobișnuit de dur: ”Dacă vreți să intrați ilegal în America, nici să nu vă gândiți la asta” sau ”Dacă încercați să intrați ilegal, veți fi prinși, veți fi expulzați și nu vă veți întoarce vreoodată”.
Pe de altă parte, că două publicații conservatoare americane au îndemat administrația Trump să își retragă trupele și sprijinul de la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Unul dintre autori spune că România „a sfidat dorințele administrației Trump în privința lui Călin Georgescu”.
Iar în aceste circumstanțe, oficialitățile române se feresc să ia vreo poziție fermă până și în privința unei întâmplări banale: proaspăt reveniți în România, unde sunt judecați pentru viol, exploatare sexuală și trafic de persoane, frații Tate gonesc prin traficul bucureștean cu mult peste viteza legală.
Negocieri „tehnice”, rachete adevărate
Cel puțin 65 de persoane (inclusiv mai mulți copii) au fost rănite în Ucraina într-un atac cu rachete al armatei ruse.
Ținta a fost orașul Sumî, unde mai multe case și un spital au suferit pagube semnificative.
Iată fundalul pe care, la Riad, în Arabia Saudită, s-au reluat discuțiile pe tema unui posibil armistițiu în țara vecină.
Desemnate oficial drept „negocieri tehnice”, ele presupun medierea din partea Statelor Unite: delegația rusă, care îl include pe unul dintre arhitecții invaziei din 2022, și cea ucraineană nu au contacte directe.
Washingtonul pare să spere la un armistițiu în Marea Neagră. Moscova, ca de obicei, are amendamente și trage de timp: deocamdată, în discuție ar fi doar reluarea în condiții de siguranță a exporturilor de cereale.
Înaintea războiului, Ucraina exporta aproximativ 6.500.000 de tone în fiecare lună. Reducerea dramatică a volumului a afectat în primul rând țările sărace din Africa și din Orientul Mijlociu.
Mai mulți demnitari ucraineni au explicat, de asemenea, că încetarea reciprocă a focului ar aduce beneficii certe Rusiei: armata țării vecine s-a dovedit foarte eficientă în atacurile asupra instalațiilor rusești din Marea Neagră.
Kievul cere, la schimb, ca Rusia să nu mai bombardeze regiunile Herson, Nikolaev și Odesa.
Mamele minore: o a doua șansă
Tinerele mame care și-au întrerupt studiile din cauza sarcinii sau pentru a-şi îngriji copilul pot cere să fie reînmatriculate în orice moment al anului şcolar.
Așa prevede un amendament la legea învățămîntului preuniversitar – schimbarea propusă încă din 2023 de două deputate USR va intra în vigoare din anul școlar următor.
Conducerile instituțiilor de învățământ sunt, de asemenea, obligate să adapteze orarul și termenele de predare nevoilor pe care le au elevele însărcinate sau părinții minori.
O statistică publicată anul trecut arată că aproape jumătate dintre copiii din Uniunea Europeană născuți de mame sub 14 ani provin din România.
